Dan Chiș (n. 1997) este un artist multidisciplinar stabilit în București. Cercetarea sa artistică explorează studiul imaginii în contextul post-internet, imagini generate pe baza de algoritmi, sunet de dronă pe bază de metadate și reologia datelor. Prin aceste abordări asupra imaginii în era bazei de date, el investighează climatul politic neoliberal, memoria, identitatea și locul. Între 2017 și 2022, a urmat programul de licență și masterat la Universitatea Națională de Arte București, departamentul de Fotografie și Imagine Dinamică. Începând cu 2022, se ocupă de direcția artistică și operațională a spațiului 8pt alternative space.
Te naști sau devii artist? Tu când ai simțit că menirea ta este să fii artist?
Nu există un răspuns simplu la întrebarea dacă te naști sau devii artist/ă. Poți să ai o predispoziție pentru artă, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să te formezi și să te perfecționezi prin studiu și practică. Poți să devii artist/ă prin educație, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ai o viziune proprie și o sensibilitate artistică. Eu cred că arta este un proces continuu de explorare și experimentare, care implică atât o predispoziție / sensibilitate față de artă cât și muncă, anume studiu și practică.

Ce anume transformã ceva în operă de artă? Putem considera artă orice face sau spune un artist?
Nu cred în conceptul rigid de “operă de artă” ca fiind ceva sacru și definitiv. Cred că arta este un proces fluid și dinamic, care implică atât artistul, cât și publicul, în funcție de contextul și de interpretarea lor. Arta este o formă de explorare, cercetare și experimentare a ideilor, care pot fi mici sau mari, tangibile sau intangibile, reprezentative sau intervenționale sau polemice. Fiecare artist are dreptul de a crea ceea ce vrea și ceea ce simte, dar nu tot ceea ce face sau spune un artist este artă. Arta presupune o intenție artistică și o semnificație estetică, care pot fi recunoscute sau nu de public, specialiști și alți artiști. Nu sunt eu cel care să decidă ce este artă și ce nu, ci las această decizie deschisă și negociabilă.

De ce artă digitală? Cum a apărut preocuparea pentru arta digitală?
Arta digitală este o formă de expresie artistică care folosește tehnologii digitale ca mijloc de creație și de prezentare. Arta digitală nu este doar o modalitate de a produce imagini noi și inovatoare, ci și o modalitate de a explora condiția digitală a imaginilor, atât în formele sale trecute, cât și în cele prezente. Așa cum afirmă Joanna Zylinska în proiectul său ‘We Have Always Been Digital‘ (2009), digitalitatea este condiția intrinsecă a imaginii, care presupune existența unui model de 0 și 1 generat prin efectul diferențial al prezenței și absenței oricărui tip de date – de exemplu, lumină, electricitate, informație.
Zylinska invită privitorul să considere rolul formal al luminii în constituirea unui model, „ON/OFF” al culturii informaționale, și să presupună că procesarea informațiilor are loc și în afara a ceea ce numim convențional „calculatoare”. Arta digitală poate fi o formă de critică, de experimentare sau într-unele cazuri divertisment, în funcție de intențiile și abordările artistului.
Cum ai descrie arta ta și cât de important este pentru tine să transmiți un mesaj?
Transmiterea unui mesaj într-o lucrare artistică nu este una obligatorie, oricine poate să facă ce vrea. Practica mea artistică se concentrează pe utilizarea critică a imaginilor și pe modul în care acestea sunt alterate în contextul neoliberalismului. În lucrările mele, studiez comunitățile online care folosesc imaginile ca modalitate de comunicare exclusivă, sub diferite forme și moduri de adresare. Interesul meu pentru aceste fenomene este legat de dezvoltarea și integrarea tehnologiei în viața de zi cu zi a oamenilor. Prin practica mea nu intenționez să transmit un “mesaj” definitiv, ci să creez oportunități de dialog și reflecție critică.

Trăim o accelerare considerabilă a erei digitale în care ne aflăm, așa-numita Second Digital Turn, o perioadă în care din ce în ce mai multe modele AI devin autonome și creative. Ca artist digital te simți periclitat de inteligența artificială?
Ok, în primul rând, așa-numita Second Digital Turn se referă la starea actuală a arhitecturii și designului la momentul de față (publicată de Mario Carpo în 2017 la MIT) și vizează uneltele computaționale pentru explorarea unor noi moduri de gândire, nu doar pentru aplicabilitate strict fizică. Deși este important să privim noile dezvoltări în tehnologie cu curiozitate și posibile outcome-uri pozitive asupra dezvoltării experienței umane, trebuie să fim conștienți și realiști pentru faptul că așa cum cunoaștem astăzi aceste unelte inteligente, nu putem vorbi despre inteligența artificială ca un program perpetuu autonom.
La momentul de față, subiectul eticii AI și protecția drepturilor de autor a lucrărilor generate este în discuție, dar ceea ce este sigur este că majoritatea “AI”-urilor reprezintă în mod esențial un algoritm antrenat pe o bază de date mai mult sau mai puțin specifică și toate acestea oferă limitări unice, de la calitate (rezoluție), lizibilitate, precizia efectuării comenzii oferite de om conform specificațiilor date, timp de procesare și așa mai departe.
În concluzie, nimeni nu este înlocuit de nimeni, so far.


Interviul face parte din proiectul cultural “Going Digital -Embracing New Visions and Perceptions of Art,” inițiat de Asociația Empower Art & Artists și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).