România participă la cea de-a 61-a ediție a Bienalei de la Veneția 2026 cu proiectul Black Seas – Scores for the Sonic Eye | Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor, semnat de artiștii Anca Benera și Arnold Estefán.

Expoziția, curatoriată de Corina Oprea și Diana Marincu, este prezentată atât la Pavilionul României, cât și la Palazzo Correr, în cadrul Noii Galerii a Institutului Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică. Instalația audiovizuală și sculpturală propune o reflecție asupra Mării Negre ca spațiu al memoriei, al tensiunilor geopolitice și al transformărilor ecologice, transformând sunetul într-un instrument de explorare a istoriei și a relațiilor dintre teritorii, corpuri și sisteme de putere. Prin această participare, România aduce în prim-plan un proiect artistic de mare amploare, care conectează cercetarea științifică, arta contemporană și problematica mediului într-un discurs relevant pentru contextul internațional actual.

Black Seas – Scores for the Sonic Eye | Marea Neagră la Plural – Compoziții pentru ochiul sonor reprezintă o instalație special concepută pentru Bienala de Artă de la Veneția, care se bazează pe o cercetare aprofundată a Mării Negre ca sistem ecologic și configurație geopolitică, unde istoriile rămân „scufundate” în adâncul anoxic al mării. Această instalație polifonică funcționează ca o orchestră în care sunetul, imaginea, sculptura și materialele de cercetare artistică sunt corelate într-o structură articulată de artiști pentru a interoga istoria, memoria și cunoașterea legate de Marea Neagră.

Marea Neagră ca motiv, metaforă și sistem de relații
Una dintre particularitățile Mării Negre o reprezintă vastul bazin anoxic – printre cele mai mari de acest fel din lume – unde descompunerea încetinește, iar adâncul devine o acumulare stratificată de epave, sedimente și microorganisme acumulate de-a lungul secolelor. Timpul se depune în straturi, iar marea documentează totul fără să șteargă nimic.„Modelată de această stratificare și de turbulențele persistente la suprafața sa, marea reflectă o condiție extinsă: nu o geografie singulară, ci o stare comună în care forțele ecologice, geopolitice și economice se ciocnesc fără a ajunge la un echilibru. În acest sens, Marea Neagră devine o metaforă – o lentilă prin care putem observa o lume fragmentată în care diviziunile, instabilitatea și interdependența definesc realitatea prezentului.” Anca Benera & Arnold Estefán

„Marea Neagră este adesea considerată o mare marginală, definită de granițe fixe. Însă apele ei sunt modelate de procese fluide și translocale, care depășesc aceste delimitări și indică dinamici ce operează în profunzime. Black Seas – Scores for the Sonic Eye transformă știința marină, istoriile hidropolitice și observația ecologică în forme spațiale și acustice, articulând o întâlnire cu profunzimea geologică și cu temporalitățile suspendate ale mării.” Corina Oprea & Diana Marincu

Ochiul sonor
Noțiunea de „ochi sonor” provine de la sonar – o tehnologie dezvoltată inițial în scop militar – care folosește undele sonore pentru a naviga și a detecta obiecte subacvatice. „Ochiul sonor” se referă la ceea ce scapă vederii imediate, dar poate fi dezvăluit prin sunet. Ascultarea devine astfel o practică epistemică, o modalitate de a percepe și de a explora spațiul expozițional.

Anca Benera și Arnold Estefán asamblează și reutilizează balize din Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Adriatică și Oceanul Atlantic. Acestea sunt reconfigurate ca dispozitive sculpturale, care poartă sunetele valurilor, ale furtunilor și ale curenților. Suprafețele lor, marcate de expunere și uzură, funcționează ca registre ale unor tensiuni invizibile, activate în expoziție sub formă sonoră, repoziționând Marea Neagră în relație cu sisteme planetare de circulație și putere.

„Cum se poate liniști o mare frântă?” structurează demersul artistic ca întrebare deschisă, iar expoziția nu prezintă marea ca pe un simplu fundal, ci ca pe o prezență activă – prin rezonanțe care activează reacții și amprente ale trecutului.

Expoziția este deschisă publicului între 9 mai și 22 noiembrie 2026.