Întâlniri cu arta

Republica Moldova debutează la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte” semnat de artistul Pavel Brăila

Republica Moldova participă pentru prima dată oficial la Bienala de la Veneția, unul dintre cele mai importante evenimente de artă contemporană din lume, cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Deschis în spațiul Santa Veneranda din Veneția, pavilionul propune o instalație care aduce împreună tradiția și tehnologia, prin covoare suspendate de drone, într-o reflecție despre memorie, război și solidaritate. Participarea marchează un moment important pentru cultura moldovenească și pentru vizibilitatea artei contemporane din Republica Moldova pe scena internațională.

„Participarea Republicii Moldova la La Biennale di Venezia și deschiderea acestui pavilion reprezintă un moment semnificativ pentru diplomația culturală a țării. Ne bucurăm să vedem interesul publicului și al profesioniștilor pentru acest proiect, care aduce în prim-plan o voce artistică relevantă și o reflecție asupra realităților contemporane”, a declarat Ministrul Culturii, Cristian Jardan.

Parte a ediției din 2026, desfășurată sub tema „In Minor Keys”, instalația „În a mia și a doua noapte” construiește un spațiu de reflecție în care tensiunea dintre tehnologiile războiului și imaginarul cultural deschide posibilitatea unor noi forme de înțelegere a prezentului.

Instalația, prezentată în Capela Santa Veneranda, reunește o compoziție de covoare țesute din memoria comună a mai multor teritorii, care plutesc între podea și boltă, susținute de drone. Printre acestea se află și un covor de mari dimensiuni realizat în satul Olănești, raionul Ștefan Vodă, de mătușa artistului Pavel Brăila. Ansamblul construiește un contrast între fragilitate și forță, între tradiție și tehnologie. În această configurație, un obiect asociat cu spațiul domestic și cu transmiterea memoriei devine dependent de o tehnologie frecvent legată de supraveghere și conflict. Astfel, instalația propune o inversare simbolică a funcțiilor: dronele nu mai urmăresc sau controlează, ci susțin, transformând un instrument al puterii într-un gest de protecție.

Pornind de la covoare provenite din contexte culturale diferite și dintr-o memorie colectivă extinsă dincolo de un singur teritoriu, lucrarea activează imaginarul „O mie și una de nopți” ca un cadru deschis, în care povestirea devine un mod de a menține posibilitatea altor direcții. În acest sens, zborul nu apare ca o evadare, ci ca o formă de solidaritate și imaginație colectivă.

Participarea Republicii Moldova la La Biennale di Venezia este realizată de Ministerul Culturii, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, deschiderea primului pavilion al Republicii Moldova a fost susținută de Ambasada Italiei la Chișinău, care a avut o contribuție semnificativă.

Pavel Brăila (n. 1971, Chișinău) trăiește și lucrează între Chișinău și Berlin. Este unul dintre cei mai recunoscuți artiști ai Republicii Moldova pe scena internațională a artei contemporane. Practica sa, care include film, fotografie, instalație și performance, explorează realitățile sociale și politice ale Europei de Est prin observație atentă și ironie subtilă. A participat de două ori la documenta (2002, 2017) și la Manifesta 10 (2014). Lucrările sale au fost prezentate în instituții precum Tate (Londra), Neue Nationalgalerie (Berlin), Moderna Museet (Stockholm), Museum Boijmans Van Beuningen (Rotterdam), Kiasma (Helsinki) și Renaissance Society (Chicago).

Adelina Luft este curatoare stabilită la București. Între 2014 și 2021 a activat în Yogyakarta, Indonezia, unde a dezvoltat proiecte cu orientare decolonială bazate pe procese și interdisciplinaritate. Din 2022 locuiește la București, unde a curatoriat, printre altele, expoziția de grup Ecologies of Repair la Gaep (2022) sau proiectul de rezidențe Flowing Streams (2024) inițiat de EUNIC România. Face parte din echipa tranzit.ro/București, activă la Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață, iar în 2025 a co-fondat Colectivul Seminței de Amarant / ASK (Amaranth Seed Collective), împreună cu artiști, curatori și arhitecți, pe un teren comun adiacent Stației de Cercetare.