Tilla Rudel, directoarea Institutului Francez din România la Timișoara începând cu anul 2020, a avut o contribuție valoroasă în organizarea celor două expoziții reper, dedicate artiștilor Victor Brauner și Constantin Brâncuși, evenimente organizate anul acesta în contextul celebrării deținerii prestigiosului titlu de Capitală Europeană a Culturii în anul 2023. Totodată, Tilla Rudel a organizat pentru prima dată în România, Noaptea Filosofiei, un eveniment de anvergură care s-a bucurat de un succes internațional la Paris, Londra, Berlin și New York.
În cele ce urmează veți descoperi care au fost etapele de coagulare a celor două expoziții, dincolo de efortul și sacrificiile pe care le implică pregătirea unor evenimente de asemenea magnitudine, dar și programul cultural al Institutului Francez din România la Timișoara.

Angela Izvercian: Institutul Francez din România la Timișoara a avut un program cultural efervescent, cu o serie de evenimente precum Noaptea Filosofiei, Festivalul Filmului Francez, Balul Popular de Ziua Franței, Zilele Filmului de Umor și festivalul de arte performative stradale Impuls. Mai mult, ați co-organizat o serie de expoziții memorabile dedicate unor mari artiști precum Victor Brauner și Constantin Brâncuși. Cum ați descrie întreaga experiență?

Tilla Rudel: Într-adevăr, Franța a fost și este primul partener european al programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii, începând cu cele două mari expoziții care au deschis și vor închide programul cultural, Victor Brauner și Brâncuși. Dincolo de faptul că au fost punctele culminante ale evenimentelor care au atras zeci de mii de vizitatori, Muzeul Național de Artă Timișoara va rămâne un muzeu cu standarde internaționale care poate găzdui expoziții internaționale. Este o moștenire foarte importantă a Timișoarei – Capitală Europeană a Culturii și o investiție financiară uriașă, făcută de Consiliul Județean Timiș în infrastructura muzeului.

Pe lângă aceste două expoziții, am fost prezenți și în programul cultural coordonat de Centrul de Proiecte prin Festivalul Impuls, care s-a desfășurat în cartierul Fabric, cu multe evenimente în aer liber precum circ, dans, teatru de stradă și muzică. Totodată, am inițiat o nouă creație a teatrului german cu dramaturgul și regizorul Pascal Rambert. De asemenea, am participat la mai multe festivaluri cu sprijin financiar, precum Festivalul de Jazz Garana, Festivalul Jazz X, Festivalul de Cinema Ceau, Târgul de Epocă Harababura… și multe altele în acest an cultural fabulos.

A.I.: La inițiativa dumneavoastră, anul acesta, pentru prima dată în România, a fost organizată Noaptea Filosofiei, un eveniment internațional de succes. Cu ce ​​provocări a venit acest proiect?

T.R.: Anul acesta, am organizat pentru a treia oară Noaptea Filosofiei. Acest eveniment atrage din ce în ce mai mult public, dar și noi parteneri. Datorită Capitalei Europene a Culturii, ediția din 2023 a fost mai europeană, iar evenimentul a fost organizat împreună cu House of European Institutes (HEI), parte din rețeaua EUNIC, care a operat și organizat multe evenimente culturale europene pe totparcursul anului. Am invitat filosofi din Franța, desigur, dar și din alte țări europene.
Principala provocare a ediției de anul acesta a fost organizarea unui eveniment dublu! Prima zi a evenimentului Noaptea Filosofiei a avut loc la București, iar a doua zi am călătorit cu toții de la București la Timișoara, unde am continuat evenimentul în mai multe locații! Cu siguranță, Noaptea Filosofiei nu este un eveniment static! Oamenii merg dintr-un loc în altul și ascultă mai multe conferințe. Partenerii noștri sunt, de obicei, Librăria La Două Bufnițte, Fundația Art Encounters, Muzeul de Artă Timișoara, Facultatea de Artă și Design -UVT și Casa Artelor.

A.I.: Împreună cu Primăria Municipiului Timișoara și asociațiile Marele Ecran, Pelicula Culturală, DocuMentor și Timishort, Institutul Francez din Timișoara are o contribuție semnificativă în procesul de renovare Cinema Studio. Vă rugăm să ne spuneți despre acest efort de a crea singurul cinema de artă din oraș. Este publicul pregătit pentru un astfel de proiect?

T.R.: Nu aș putea răspunde în acest moment! Într-adevăr, împreună cu alte asociații, care activează în domeniul cinematografiei, am contribuit la renovarea Cinema Studio, susținând acest proiect extrem de ambițios. Din păcate, nu a putut fi gata în 2023, așa cum era planificat. Între timp, alte două cinematografe, care fac parte din planul mai mare prevăzut de Primărie ( de a renova în total cinci cinematografe), au fost deschise în diferite cartiere ale orașului, Cinema Victoria în Zona Bălcescu și Cinema Timiș în centru. Ambele și-au găsit publicul datorită unei alegeri editoriale foarte bune de filme, așadar, nu pot decât să sper că Cinema Studio își va găsi publicul specific atunci când va fi gata de deschidere. După un an cultural atât de bogat, sunt convisă că oamenii vor merge să vadă genul de filme care vor fi proiectate în Cinema Studio, care, de asemenea, va pregăti numeroase activități legate de producția de film precum ateliere, conferințe, discuții și, bineînțeles, o zonă de bar și o serie de evenimente muzicale.

A.I.: O altă inițiativă notabilă susținută de Institutul Francez din Timișoara a fost expoziția „Victor Brauner: Invenții și magie”, o inițiativă de recuperare a operei lui Victor Brauner în spațiul românesc. Ce a însemnat organizarea expoziției?

T.R.: Când am ajuns la Timișoara, în septembrie 2020, una dintre primele persoane pe care le-am cunoscut a fost Ovidiu Șandor, care este, în opinia mea, cel mai bun „Ambasador” cultural al Timișoarei, și cel mai bun cunoscător al artei contemporane românești. Știam deja că a creat un eveniment internațional de top cu Bienala Art Encounters, și a organizat o expoziție Brâncuși la Europalia din Bruxelles, pe care am văzut-o în 2018. Mi-a spus că pregătește o expoziție Brâncuși pentru Timișoara în 2023 (la acea vreme, nu știam exact dacă anul cultural se va muta în 2022 sau 2023, pentru că era pandemie). În acea primă întâlnire, i-am spus că tocmai văzusem la Paris o frumoasă retrospectivă Victor Brauner la Musée d’Art Moderne de la Ville de Paris, și că ar fi foarte interesant să se deschidă programul cultural pentru Timișoara Capitală Europeană a Culturii cu o expoziție dedicată acestui artist de origine română care, la fel ca Brâncuși, s-a născut în România și a trăit în Franța, artist mult mai puțin cunoscut decât Brâncuși, dar la fel de important printre artiștii internaționali ai secolului XX.

A fost imediat de acord și a acceptat să facă parte din această „Aventură”! Am început o colaborare foarte profundă și intensă cu Muzeul de Artă din Timișoara și cu instituții internaționale, în principal cu Centrul Pompidou, care deține majoritatea lucrărilor importante ale lui Victor Brauner. Curatoarea expoziției a fost co-curatoarea expoziției pariziene a lui Victor Brauner, Camille Morando, care este curatoare la Centrul Pompidou, ceea ce a ușurat lucrurile. Ce înseamnă organizarea unui astfel de eveniment? Aș răspunde: multă muncă, multă răbdare, multă reziliență față de procesul birocratic complex… și multă diplomație în discuțiile și negocierile cu toate instituțiile implicate, dar, până la urmă, rezultatul este atât de minunat și magic, încât merită orice efort!

A.I.: Ați continuat seria evenimentelor de excepție care au avut loc la Timișoara cu expoziția: „Brâncusi: izvoare românești și perspective universale”, Institutul Francez din Timișoara, fiind unul dintre co-organizatorii evenimentului. Dincolo de efortul și sacrificiile pe care le implică organizarea unor evenimente de această amploare, dorim să aflăm care au fost etapele de coagulare a expoziției. Puteți, vă rog, să punctați ce presupune un astfel de efort?

T.R.: Am lucrat împreună cu partenerii ambelor proiecte: Brauner și Brâncuși, cu Muzeul de Artă prin Filip Petcu, directorul muzeului și echipa sa, cu echipa Art Encounters, cu Centrul Pompidou și Doina Lemny, o excelentă curatoare, unul dintre cei mai buni specialiști ai artei lui Brâncuși si fostă directoare a Atelierului Brâncuși de lânga Centrul Pompidou, și echipa Consiliului Județean Timiș (Consiliul finanțează muzeul). Au fost aceleași instituții care au organizat expoziția Brauner, dar la Brâncuși amploarea a fost mult mai mare în ceea ce privește costurile și logistica, iar de la deschiderea expoziției Brâncuși, putem vedea că și din punct de vedere al receptivitătii publicului, este ceva ce Timișoara nu a mai experimentat până acum. Sunt mii de vizitatori în fiecare săptămână, iar biletele se epuizează aproape zilnic.

Rolul principal al Institutului Francez în această expoziție a fost, pe lângă facilitarea schimburilor cu Centrul Pompidou, și organizarea programelor de mediere culturală pentru elevi. Într-adevăr, noi ne ocupăm de coordonarea vizitelor elevilor însoțiți de profesorii lor, și trebuie să organizăm biletele pentru toate vizitele programate, ceea ce înseamnă o organizare logistică foarte importantă. Totodată, echipa noastră susține, în timpul vizitelor în expoziție, ateliere pentru elevii din școlile primare.

A.I.: Lumea artistică acordă, cu siguranță, atenție evenimentelor culturale din Timișoara în acest an irepetabil. Care este răspunsul publicului la evenimentele culturale din Timișoara?

T.R.: Aveți răspunsul când vă uitați la cifrele cu numărul de vizitatori la aceste două expoziții, și numărul de copii din școlile locale! Răspunsul publicului este entuziast! Nu doar la expoziții, ci și la concertele și alte festivaluri la care au participat tot anul.

A.I.: 2023 este, fără îndoială, un an cultural efervescent pentru Timișoara. Cum credeți că va arăta anul 2024 pentru oraș?

T.R.: Pot doar ghici că 2024 va fi mai aproape de 2023 decât 2023 a fost de 2022, în ceea ce privește evenimentele culturale oferite! Bogăția propunerii culturale a fost atât de intensă în 2023 încât publicul s-a obișnuit să aibă în fiecare zi mai multe evenimente, însă a fost imposibil să participe la toate evenimentele… ceea ce a creat o oarecare frustrare! Anul viitor vom avea mai puține evenimente, dar vom avea totuși mai multe decât înainte de Capitala Europeană a Culturii, și nu ne vom mai simți frustrați că ratăm evenimentele care au loc concomitent! Și, sunt convinsă că viața culturală din Timișoara va fi acum de o calitate foarte bună.

A.I.: Ce vă motivează în viața profesională? Există ceva ce v-ar plăcea să experimentați, dar încă nu a apărut contextul potrivit?

T.R.: Întotdeauna am fost foarte curioasă și, întotdeauna, mi-a plăcut să experimentez noi orașe, locuri de muncă, și să cunosc oameni noi, dar mereu în domeniul cultural. Am lucrat în domeniul editorial, cinema, teatru și diplomație culturală în ultimii zece ani, și m-am bucurat de fiecare minut al carierei mele profesionale! Mi-e teamă doar de un singur lucru: să mă plictisesc! Desigur, nu mi s-a întâmplat niciodată… sunt o persoană „hiperactivă”, dar sunt încântată, atâta timp cât are legătură cu cultura, arta și creativitatea…

Interviul face parte din proiectul Repere, un demers prin care urmăresc să prezint oameni remarcabili, cu un parcurs profesional frumos și sănătos, cu povești inspiraționale, oameni care au transformat Timișoara într-un oraș cultural efervescent prin numeroase evenimente excepționale inițiate și coordonate de-a lungul timpului, dar și cu prilejul celebrării deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii.

Acest material jurnalistic a fost realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023″. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

Credit cover photo: Jonathan Sayeb

Imagini prin amabilitatea Institutului Francez din România la Timișoara.