Gea (Adela Negustor) este specializată în regie de film/TV și design media. Domeniul său de activitate urmărește reinterpretarea mediilor imersive în era digitală, în contextul documentarului interactiv și al artei media contemporane.

În perioada 2016-2018, în secțiunile de noi tehnologii intitulate Viitorul e Azi (Astra Film Festival) și Domul din Lumea Nouă (Electric Castle), A.M. a implementat pentru prima dată în România, cinematograful în formă de dom cu ecran de cupolă pe suprafața căruia s-au proiectat filme experimentale, documentare și povești pentru copii. Proiectul de cinema imersiv a fost completat de producții multimedia documentare realizate folosind tehnologia realității virtuale.

Printre publicațiile sale se numără “The Algorithmic Turn in the Found Footage Filmmaking: The Digital Remake,” Disegno Magazine no 1/2016, Budapesta; “Death in Trial and Full Version: The Graveyard”, Revista Textural Video Games, Milano 2014.

Lucrările sale au fost prezentate în Muzeul de Artă și Festivalul de Film de Arhitectură din Budapesta, Festivalul Architektur. Film. Sommer din Viena, în Franța la Festivalul de artă digitală Sophia, în Olanda la Festivalul Live Performers Meeting (LPM), în diferite galerii din Paris, Moscova, New York, Times Square și în expoziții din România precum Kinema Ikon și Festivalul de Artă Media din Arad sau Mora, Salonul de Proiecte, Internetics sau Săptămâna Designului din București.
A fost invitată ca tutore în cadrul workshopurilor BIEFF-Nisi Masa iar în timpul său liber dezvoltă ateliere educaționale pentru copii folosind tehnici analog îmbinate cu noi tehnologii, metode de reciclare creativă și domul geodezic.

Te naști sau devii artistă? Tu când ai simțit că menirea ta este să fii artistă?

În timpul studiilor universitare am avut colegi ai căror părinți erau artiști. Astfel, colegii mei au avut în avans un bagaj de cunoștințe artistice avansate față de mine, ei se credeau automat artiști. Însă, momentan, o mare parte din ei astăzi nu au portofoliu de artist. Eu m-am născut al doilea copil. Fratele meu era foarte bun la matematică, astfel a putut alege cariera de inginer ușor. Eu sunt opusul lui. M-am născut cu alte abilități. Nu am știut despre cariera de artist decât foarte târziu, în perioada masteratului.

În perioada liceului am început să scriu poezii. La alegerea facultății am dorit prima oară să aleg Jurnalismul, dar am optat pentru Film-Foto-Media. Acolo am început, foarte stângaci și lent, să lucrez pe partea practică.

Cred că te naști cu anumite abilități, tendințe și sensibilități, care dacă sunt exersate și exteriorizate devin o amprentă a ta. Cei mai interesanți sunt artiștii care nu au studii de artă și, totuși, reușesc să realizeze nativ proiecte unice. Primul impuls înspre artă a fost poezia, apoi cred că în timpul masteratului s-a conturat cel mai intens menirea artistică.

De ce artă digitală? Cum a apărut preocuparea pentru arta digitală?

În timpul studiilor la Foto-Film-Media am realizat cât de complex este realizarea unui proiect cinematografic. La Masterat am continut la Design Media. Aici am avut libertatea de a folosi toate mediile posibile. Arta digitală a fost cea mai la îndemână, deoarece aveam posibilitatea de a crea lucrări proprii fără să depind de o echipă mare.
Momentul a coincis și cu intrarea mea într-un grup alcătuit de membrii din diverse țări care colaborau mereu și se realizau expoziții destul de des de unde nu lipsea nici un membru. Atunci, pur și simplu, am început să experimentez cu tot ceea ce aveam la îndemână în materie digitală.

Cum ai descrie arta ta și cât de important este pentru tine să transmiți un mesaj?

În proiectele mele, cel mai important, este mesajul și tehnologia aleasă, mediul ales. În funcție de mesaj aleg un anumit mod de lucru și toate elementele proiectului servesc mesajului. De exemplu, dacă mesajul este reciclarea creativă a electrocasnicelor, atunci expoziția constă din monitoare vechi amplasate într-o grădină, iar arta digitală rulează pe ecranele acestora.

Proiectele mele folosesc ca materia primă Google Earth, Google Street View, camerele web online, comportamente digitale din rețelele sociale și orice element care este prezentat prin digital altfel decât în realitate.

Care sunt etapele procesului creativ, de la idee sau sursa de inspirație până la lucrarea finală?

Observarea unui fenomen este prima etapă. De exemplu, explorând Google Earth am observat că pe hartă, Copșa Mică, este reprezentată viu colorată pentru a semnala poluarea de acolo. De aici a început un studiu de cercetare. Apoi a urmat realizarea lucrării în sine și, la final, scrierea conceptului lucrării. Am replicat ideea și pe Roșia Montană care era în acea perioadă subiect de proteste.

Mă inspiră când mă uit la alte proiecte și aflu ce lucruri sunt posibile. De exemplu, anumiți senzori conectați la obiecte reale pot genera sunete sau imagini cînd obiectele sunt atinse. Sau realitatea augmentată. Am folosit bancnote reale ca să genereze videouri cu tematica de valoare umană și monetizarea valorii ființei umane.

Tehnologia pe care o aleg este în strânsă legătură cu mesajul. La un alt proiect, despre cutremurul din București, s-a folosit funcția de vibrație a telefonului pentru a simula virtual cutremurul.

Care sunt cele mai fascinante și mai provocatoare aspecte ale activității tale de zi cu zi ca artist digital?

Poate arta digitală să servească și într-un mod utilitar umanității? Poate arta digitală să facă parte și din soluțiile pentru diversele probleme? Până la urmă cu ce contribui eu ca artist digital lumii? E suficient să prezint o anumită problemă a umanității prin proiectul meu? E mai bine să folosesc proiectele de artă digitală pentru a ajuta entități din lumea reală care aduc într-adevăr contribuții benefice? De exemplu proiecte digitale care să promoveze grădinile urbane.

De multe ori e copleșitoare viteza cu care avansează tehnologia. Aceste schimbări implică să avansezi și să faci față cerințelor tot mai mari care implică computere performante, adică investiție financiară în diverse echipamente, ceea ce este dificil. De asemenea, diversele tipuri de artă implică deja cunoștințe de programare ceea ce implică invitarea de colaboratori în realizarea finală a lucrării. Specializarea pe o anumită arie obturează enorm gândirea liberă. Dintr-o dată simt mai multe limitări decât posibilități. Cele mai fascinante aspecte sunt când reușesc să îmbin elementele de mai sus pentru realizarea unui proiect digital.

Există ceva ce ți-ar plăcea să experimentezi, dar nu ai făcut-o pentru că nu a apărut contextul potrivit?

Îmi doresc să folosesc arhivele pentru crearea de instalații sonore imersive pentru copii nevăzători. De asemenea, printul 3D pentru realizarea de sculpturi pentru parcurile de sculptură. Scanarea de obiecte reale cu conotații istorice în 3D. Visul suprem este realizarea de materiale potrivite pentru cupola planetariilor.

Ce anume transformă ceva în operă de artă? Putem considera artă orice face sau spune un artist?

Conceptul și viziunea artistică transformă orice obiect într-un proiect artistic. Există și artă de genul intervenție urbană, artă performativă volatilă, deci, dacă scopul este de a atrage atenția asupra ceva prin gestul artistului, acea intervenție, obiect poate fi considerat mai presus decât un simplu gest, obiect un proiect artistic.

Interviul face parte din proiectul cultural “Going Digital -Embracing New Visions and Perceptions of Art,” inițiat de Asociația Empower Art & Artists și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).