Piața primară: o scurtă introducere în lumea galeriilor private de artă contemporană din România*

Un material realizat de Diana URSAN

*Acest articol pornește de la cercetarea pentru teza mea doctorală susținută în 2020 în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Scena și piața artei contemporane românești între 2000-2020 în contextul (post)globalizării: o analiză a lumilor artei din sectorul privat.

Piața de artă contemporană este un subiect complex, ce poate fi abordat din mai multe puncte de vedere, pe lângă cel uzual, cantitativ, axat pe statistici și rapoarte. Dintr-o perspectivă sociologică, ea reprezintă o rețea flexibilă compusă din diverși participanți – artiști, intermediari, specialiști, colecționari, instituții – între care se realizează schimburi nu doar de natură comercială, ci și culturală, informațională, printr-o serie de ritualuri specifice și interacțiuni din spectrul colaborării și competiției. Din punct de vedere economic, piața de artă poate fi primară sau secundară. Piața primară de artă cuprinde acei intermediari care introduc pentru prima dată pe piață obiectul artistic – cum sunt galeriile private, în care se desfășoară valorificarea economică și simbolică a lucrărilor de artă –, iar piața secundară se ocupă de revinderea obiectelor tranzacționate anterior pe piață, cum se întâmplă în cazul caselor de licitație, care operează cel mai adesea în vânzări publice, spectaculoase, de bunuri artistice din colecții. 

Imagine din expoziția personală Cătălin Pîslaru, ‘All work and no play makes Jack a dull boy’, Gaep, București, 2023. Credit imagine: Alexandru Paul. Prin amabilitatea galeriei.

Ambele segmente ale pieței și sub-variantele lor sunt necesare în dinamica circulației și tranzacționării bunurilor culturale. Cele două sectoare de piață reprezintă în teorie paradigme separate, care se pot situa în raporturi neutre, dacă nu de colaborare, dar care în practică se găsesc cel mai adesea într-o neloială competiție. Galeriile de artă contribuie direct la diversitatea ecosistemului artistic, prin munca de susținere a artiștilor reprezentați și acumularea de capital simbolic, capitalul financiar fiind nu atât un scop în sine, cât un mijloc în acest efort gândit pe termen lung, pe când piața secundară ilustrează cel mai bine modelul capitalist speculativ, orientat către maximizarea profitului.

Cercetările academice cumulate cu experiența personală în sectorul pieței primare, prin munca în galerii de artă contemporană din București, au contribuit la înțelegerea funcționării acestor modele de (inter)mediere artistică. Galeriile sunt spațiile fizice și simbolice în interiorul cărora se produce procesul valorificării artei contemporane, necesare în selectarea, facerea vizibilă, contextualizarea și comunicarea operei de artă, în circularea ei la nivelul unor audiențe extinse și versatile, specifice contextului contemporan.
Între simplu spațiu de expunere și antrepriză comercială, galeria privată profesionistă prezintă numeroase versiuni hibride. La nivelul lumii artei contemporane românești persistă confuzii referitoare la ceea ce face o galerie privată, profesionistă de artă contemporană. Eticheta de „galerie” este aplicată cu laxitate, preponderent în baza funcțiilor de expunere sau de realizare de expoziții, care sunt doar cele mai vizibile dintre celelalte roluri ale sale: de producție (materială, a lucrărilor, a expozițiilor sau de conținut, text, discurs), de intermediere (între operă, artist/ă și public), de valorificare (economică și simbolică, a lucrărilor expuse), de documentare, arhivare și conservare etc.

Imagine din expoziția “Mega Images”, Juliane Eirich, Borderline Art Space, 2022. Prin amabilitatea Borderline Art Space.


Pentru a diferenția galeriile non-profit de cele care practică vânzări, cele din urmă sunt denumite uzual „galerii comerciale”, deși există numeroase galerii private „comerciale” care gestionează și asociații sau fundații destinate proiectelor non-profit, și invers. În linii mari, o galerie privată, profesionistă de artă contemporană ar fi: o galerie cu activitate neîntreruptă de cel puțin un an, cu un spațiu fizic destinat exclusiv acestei activități, intrare gratuită și program regulat de vizitare dedicat publicului – deși proiectele nomade, de tip pop-up nu sunt excluse, mai ales în urma pandemiei de COVID-19, care a afectat puternic accesibilitatea domeniului cultural –, cu cel puțin patru-cinci proiecte expoziționale pe an, cu un portofoliu de artiști reprezentați, cu care galeria lucrează îndeaproape și ale căror lucrări le tranzacționează în mod legal și fiscalizat. […]

*Materialul poate fi citit în integralitate în primul număr tipărit al revistei Empower Artists disponibil spre achiziție online aici sau fizic în librăriile Cărturești și La Două Bufnițe.

Cover photo: Corp real, vedere din expoziție, Galeria Ivan, București, 2021. Credit imagine: Cătălin Georgescu.

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Îți place conținutul revistei și apreciezi demersul nostru? Donează!

empower-long-logo-final2

Descoperă noutățile din lumea artei!

Te abonezi si primești ultimele noutăți din lumea artei