Anul acesta Timișoara a fost gazda unui program cultural efervescent desfășurat cu prilejul deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii.
Anual, cel puțin două orașe din Uniunea Europeană primesc acest titlu onorific. Peste 60 de orașe europene au fost desemnate să poarte acest titlu prestigios. Doar două orașe din România au primit această distincție: Sibiu în anul 2007 și Timișoara în 2023.
Inițiatorii programului de acordare a titlului de „Capitală Europeană a Culturii” sunt Melina Mercouri, ministrul grec al culturii la momentul respectiv, și omologul său francez, Jack Lang, care au propus în anul 1985 acest proiect menit să îi apropie pe europeni printr-o amplă manifestare culturală care promovează bogăția și diversitatea culturilor europene, evidențiind, totodată, istoria și valorile noastre comune.
Titlul de capitală europeană culturală înseamnă mai mult decât organizarea unor evenimente; este un proces transformator care angrenează multiple energii creatoare stimulând experiementul, cooperarea, colaborarea între instituții culturale și organizații din domenii diferite de la artă la tehnologie, arhitectură și educație.
Simultan, se fac investiții semnificative în modernizarea infrastructurii, se restaurează clădiri istorice, instituții sau centre culturale reprezentative pentru istoria orașului, demers care are efecte benefice pe termen lung asupra dezvoltării orașului la nivel cultural, social și economic.
În anul 2016 Timișoara, alături de orașele Eleusina din Grecia și Veszprem din Ungaria, a fost nominalizată pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, însă din cauza pandemiei de coronavirus, implementarea programului național cultural Timișoara- Capitală Europeană a Culturii a fost amânată pentru anul 2023.
Programul cultural a debutat în februarie sub sloganul „Shine your light – Light up your city!” („Luminează orașul prin tine! ”) inspirat de afirmația „Timişoara a fost primul oraş în care…”, frază care reflectă trecutul glorios al orașului de pe Bega. În anul 1884, Timișoara devine primul oraș european cu iluminare stradală electrică. Și tot Timișoara este orașul în care a început revoluția împotriva regimului comunist.
„Shine your light – Light up your city!” a fost un îndemn adresat cetăţenilor, încurajați să creadă în capacitatea lor de a genera schimbarea prin puterea exemplului, prin participare și implicare activă în viata orașului.
„Prin acest slogan dorim să lansăm o invitaţie la o dublă mobilizare: pe de o parte, „Shine your light” – încurajează cetăţenii să își exprime liber valorile și atitudinile, descrise metaforic ca o “lumină interioară”, iar pe de alta, cu ajutorul acestei lumini să îndepărteze întunericul și pasivitatea din jurul lor printr-un proces civic alimentat de cultură.
Ne propunem să punem în mișcare energia civică, „exportând” valorile altor orașe europene în care credem, să stimulăm o atitudine deschisă, vizionară în rândul cetățenilor. Putem lumina orașul împreună prin curiozitatea noastră, prin dragostea pentru artă și respectul pentru diversitate, prin determinarea noastră de a face un pas înainte și de lua atitudine pentru valorile noastre europene comune.”, au declarat reprezentanții Asociației Timișoara Capitală Europeană a Culturii la momentul inaugurării programului cultural național Timișoara 2023.
Manifestările culturale și artistice desfășurate pe parcursul anului au fost cu adevărat excepționale. Programul cultural complex, definit drept o călătorie culturală transformatoare, s-a construit în jurul a trei direcții principale de acțiune, numite “teritorii”: Oameni, Locuri și Conexiuni.
Teritoriul Oamenilor a vizat categorii de public extrem de diverse, oamenii fiind principalii destinari ai acestei ample manifestari prin cultură menită să îi unească, să le dezvaluie noi orizonturi și să îi sprijine pe calea exprimării libere și a gândirii critice.
Teritoriul Locurilor a însemnat o regenerare urbană semnificiativă prin restaurarea a numeroase clădiri și centre istorice, dar și prin activarea spațiilor publice, evenimentele culturale desfășurându-se în diferite cartiere centrale sau mai puțin cunoscute, în mijloacele de transport în comun, în piața de legume sau de vechituri, în spații alternative sau în clădiri de patrimoniu.
Teritoriul Conexiunilor a acționat ca un liant între teritoriile Oameni și Locuri, favorizând crearea unei constelații de parteneriate culturale, colaborari și interacțiuni care au generat experiențe inedite, cu o dimensiune regională și transnațională, redefinind statutul internațional al Timișoarei cu privire la interdependența teritorială.
Un teritoriu complementar, dar necesar și vital pentru sectorul cultural, a fost programul de finanțare Power Station, implementat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, care a sprijinit, în egală măsură, inițiativele operatorilor culturali debutanți și a celor cu experiență. Concomitent, programul a susțiut direct comunitatea artistică și jurnaliștii culturali prin bursele de creație Energie!
Programul cultural național Timișoara 2023 a avut trei momente-reper: deschiderea în februarie, celebrarea orașului în octombrie și evenimentul de închidere din decembrie, însă pe tot parcursul anului s-au defășurat zeci de spectacole de teatru, pe stradă și în sală, numeroase expoziții de artă, spectacole de dans, concerte, conferințe și dezbateri culturale.
Deschiderea programului cultural național Timișoara 2023 a avut loc în weekendul 17-19 februarie 2023 și a fost marcată printr-o serie de concerte, spectacole și expoziții.

Expoziția colectivă centrală „Chronic desire – Sete cronică” (17 februarie – 23 aprilie), organizată de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, a reunit 34 de artiști din România, Europa, Asia și Statele Unite ale Americii, ale căror lucrări au fost expuse în patru spații reprezentative pentru orașul Timișoara: Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi”, Bastionul Maria Theresia, Comenduirea Garnizoanei Timișoara, și Palatul Ștefania.
Conceptul expozițional, formulat de echipa curatorială formată din Cosmina Goagea, Corina Oprea și Brîndușa Tudor, a invitat publicul să reflecteze asupra unor subiecte actuale, precum războiul de la granița țării, schimbările climatice sau inegalitățile etnice.

Probabil unul dintre cele mai vizibile proiecte ale programului cultural Timișoara – Capitală Europeană a Culturii a fost instalația temporară „Pepiniera.1306 plante pentru Timișoara”, o intervenție MAIO Architects, un important studio de arhitectură din Barcelona. Montată la km 0, în Piața Victoriei, un loc cu o încărcătură aparte pentru timișoreni, construcția modulară pe verticală cu 5 etaje, fiecare platformă având unicitatea sa, a fost concepută pentru comunitate urmărind crearea unui dialog și a unei conexiuni între oameni, mediul înconjurator și spațiul public.

Expoziția „Victor Brauner: Invenții și magie” (17 februarie- 28 mai) a fost un alt moment cheie al inaugurării programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023. Expoziția, găzduită de Muzeul Național de Artă Timișoara, a prezentat în premieră, în România, aproximativ 70 de lucrări de pictură, desen, gravură și sculptură – dintre care mai mult de jumătate au provenit de la Centrul Pompidou din Paris. Atent curatoriată de Camille Morando, expoziția a fost un demers de recuperare a operei lui Victor Brauner în spațiul românesc, la care au contribuit Institulul Cultural Francez din Timișoara și Fundația Art Encounters.

Un alt eveniment expozițional de excepție, rezultatul unui efort comun a patru instituții importante: Muzeul Național de Artă Timișoara, Institulul Cultural Francez din Timișoara, Fundația Art Encounters și Consiliul Județean Timiș (finanțatorul proiectului), este expoziția „Brâncuși: izvoare românești și perspective universale”, care poate fi vizitată până pe 28 ianuarie 2024.
Curatoarea expoziței Doina Lemny, important cercetator-muzeograf la Centrul Pompidou și expertă în arta lui Brâncuși, a punctat etapele parcursului artistic brâncușian punând accent pe anii de formare și pe conexiunea permanenta cu țara natală.
Cele 100 de lucrări, dintre care 22 de sculpturi, 55 de fotografii, 11 desene și o selecție de înregistrări video realizate de Brâncuși însuși, provin din împrumuturi excepționale de la Muzeul Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecții particulare.

Proiectul „după SCULPTURĂ / SCULPTURĂ după”, deschis publicului în luna mai, s-a încadrat în seria de evenimente excepționale care au avut loc la Timișoara cu ocazia celebrării deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii.
„după SCULPTURĂ / SCULPTURĂ după” a fost un demers esențial de reafirmare/repoziționare a sculpturii ca practică artistică importantă și relevantă în peisajul artistic românesc, care a surprins dinamica și transformările prin care a trecut sculptura în ultimele decenii. Proiectul, conceput și coordonat de Sorina Jecza și Atilla Kim prin Fundația Interart Triade și Atilla Kim & Architects, a reunit o selecție impresionantă de peste 70 de artiști, atât din România, cât și din străinătate.

Un eveniment conex programului cultural Timișoara 2023 a fost Bienala Art Encounters My Rhino is not a Myth. art science fiction, ajunsă la cea de-a cincea ediție. Adrian Notz, curatorul Bienalei, a avut alături o echipă tânără de curatoare și scriitoare: Cristina Bută, Monica Dănilă, Edith Lázár, Ann Mbuti, Cristina Stoenescu și Georgia Țidorescu. Conceput la intersecția dintre artă, știință și ficțiune, proiectul expozițional s-a desfășurat in 23 de spații din Timișoara, și a fost completat de conferințe, multiple tururi ghidate și laboratoare de artă.

Un alt eveniment important a fost expoziția personală a artistului vizual Adrian Ghenie, curatoriată de Diana Marincu. Adrian Ghenie este unul dintre cei mai importanți artiști români contemporani, care a avut ultima personală în România în urmă cu 14 ani. Expoziția „Adrian Ghenie – Corpul imposibil”, organizată de Fundația Art Encounters, a reunit o serie de desene și picturi, expuse pentru prima dată la Timișoara.
În luna octombrie, timp de trei zile (6-8 octombrie), Timișoara – Capitala Europeană a Culturii a fost celebrată de-a lungul râului Bega, un element definitoriu pentru identitatea orașului. Evenimentele desfășurate pe malul râului au urmărit, în primul rând, reconectarea locuitorilor Timișoarei cu natura și conștientizarea importanței râului ca peisaj natural și canal navigabil, dar și a efectelor benefice generate de energiile creatoare.

Închiderea simbolică a anului în care Timișoara a fost Capitală Culturală Europeană s-a sărbătorit timp de patru zile (7-10 decembrie) printr-o efervescență de momente culturale și artistice care au evidențiat practicile valoroase dobândite pe parcursul călătoriei culturale.
Momentele catalizatoare ale festivitătii de închidere au fost concertele în premieră cu Jessie J, Róisín Murphy, Katie Melua și José González. Cele peste 100 de evenimente desfășurate în Piața Unirii, Cinema Timiș, Cinema Victoria, MX – Muzeul „Corneliu Mikloși”, Palatul Culturii și alte zeci de locații din tot orașul, au adus împreună peste 115.800 de spectatori.
„Weekendul trecut a fost un grandios început pentru ceea ce va urma. Ambiția noastră este să rămânem capitală a culturii în Europa, și nu numai, și în anii următori. Un oraș care concurează fără complexe cu marile orașe europene. Strategia noastră prin care schimbăm comunitatea prin investiții în cultură continuă. Este miza noastră să arătăm că atunci când investești în cultură și creativitate aduci prosperitate comunității întregi. Îi felicit pe toți cei care au făcut posibil anul excepțional pe care l-am avut și vă mulțumesc că faceți parte din Timișoara la nesfârșit”, a concluzionat Dominic Fritz, primarul Municipiului Timișoara.
„Timișoara 2023 la nesfârșit”, festivitatea de închiderea simbolică a programului „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”- a fost o invitație de a privi restrospectiv și, totodată, o reafirmare a angajamentului de a continua procesul de regenerare urbană prin evenimente culturale.
Ce va rămâne dupa acest an cultural? Cu siguranță, o comunitate mult mai unită și implicată civic, un oras mult mai vizibil la nivel național și internațional, programe culturale cu tematici diverse, noi parteneriate și colaborări, economii locale și regionale revigorate și numeroase alte oportunitati de creștere.















Acest material jurnalistic a fost realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023″. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.
Cover photo credit: Adrian Anghel