Relatări despre o singurătate zgomotoasă. Expoziție despre practici artistice neconveționale la Salonul de proiecte

Expoziția “Relatări despre o singurătate zgomotoasă” de la Salonul de proiecte, curatoriată de Mădălina Brașoveanu, pornește de la “cercetarea care a stat la baza cărții „O singurătate destul de zgomotoasă. Practici artistice neconvenționale în Atelier 35 Oradea și gruparea MAMŰ din Târgu-Mureș, 1978-1989” (2022) și prezintă o selecție de lucrări și materiale documentare despre expoziții, acțiuni și situații de sorginte neconvențională, care au constituit activitatea unor artiști membri ai colectivelor din cele două centre.

Căutând să oglindească diversitatea practicilor și preocupărilor acestor artiști de a inova la nivelul limbajului vizual prin raportare la mediile tradiționale, într-o ambianță profesională și socială majoritar conformistă, conservatoare și infuzată, pe alocuri, de ideologia oficială a vremii, expoziția etalează varietatea spațiilor fizice, sociale și conceptuale pe care artiștii le-au creat prin intervențiile și experimentările lor.

De la spațiul instituțional, la stradă, loc de muncă, locuință și atelier al artistului, la spațiul natural și cel al corespondenței poștale până la spațiul „strict secret” din care veghea poliția politică, manifestările artiștilor s-au intersectat, le-au locuit și le-au marcat, cu intensități și grade de vizibilitate diferite, pe fiecare în parte. Niciunul dintre aceste spații nu a fost clar delimitat, granițele lor topindu-se unele într-altele, pentru a alcătui împreună o amplă zonă de manevră, negocieri și adaptări, în care s-a întâmplat artă și în care s-au interogat sau contestat limitele ce-i îngrădeau acesteia teritoriul.

Romanul lui Bohumil Hrabal, „O singurătate prea zgomotoasă”, a inspirat unele analogii cu câteva motive recurente care se conturau pe parcursul cercetării. Personajul Hanta, implicat în angrenajul producției standardizate și planificate dintr-o poziție marginală, activând într-un loc subteran dar vizibil, ce aparținea unei întreprinderi a statului, a rezonat puternic cu biografii artistice individuale și colective. Pachetele lui Hanta – tot atâtea arhive care strângeau laolaltă nediferențiat cărți rare și prețioase cu deșeuri de hârtie de diferite proveniențe, pe care deseori le învelea cu reproduceri de artă după mari maeștri – au rezonat cu colecțiile de atelier pe care le studiam.
Arhive nu a ceea ce orânduirea vremii alegea să înregistreze și să oficializeze despre sine, ci a ceea ce se arunca și se distrugea în numele progresului, pentru a fi reutilizat, reciclat – încărcat, așadar, cu alte idei, norme și valori –, pachetele lui Hanta reflectă conflictul complex ce derivă din multipla administrare a arhivării / memoriei. Un conflict care răzbate azi din confruntarea autoistoricizării / autoarhivării cu versiuni oficializate despre același trecut și care continuă să producă efecte asupra modului în care este canonizată istoria recentă a artei locale.

Arhivele personale ale artiștilor și istoria orală – adică, ceea ce a putut fi recuperat din „pachetele lui Hanta” – au constituit surse esențiale de informare a cercetării, fapt oglindit în expoziție prin sincopele, fragilitatea și (uneori) denaturările pe care acestea le presupun, ca unice păstrătoare ale unui segment consistent al istoriei recente a artei locale. Centralitatea pe care aceste arhive o au pentru cercetarea istoriei artei autohtone semnalează urgența din ce în ce mai mare de a le accesa, recupera și, pe cât posibil, de a le salva de la probabila dispariție, odată cu generațiile de artiști care le-au creat în decursul singurătății lor zgomotoase”. Mădălina Brașoveanu

Artiste/Artiști: Alexandru Antik, Imre Baász, Rudolf Bone, Ioan Bunuș, Károly Elekes, Károly Ferenczi, Aladár Garda, Dorel Găină, Anikó Gerendi, György Jovián, Gyöngyi Kerekes Ujvárossy, Karoy Kovács, Sándor Krizbai, Árpád Nagy, Miklós Onucsán, Dan Perjovschi, Radu Procopovici, Decebal Scriba, Zoltán Szabó, Gábor Szörtsey, László Ujvárossy.

Expoziția poate fi vizitată până pe 9 iunie. Intrarea este liberă.

Acest eveniment este organizat de Asociația Salonul de proiecte, ca parte a proiectului „Relatări despre o singurătate zgomotoasă”.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: MAGMA Contemporary Medium; tranzit.ro/ București; Galeria Plan B; Departamentul Foto-Video, UNArte București.

Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava.

Adresă: Salonul de proiecte- Palatul Universul, Corp B, Etaj 1, Ion Brezoianu 23-25, București, România
Program de vizitare: Joi – Duminică / 15:00 – 19:00. Intrare liberă.

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Îți place conținutul revistei și apreciezi demersul nostru? Donează!

empower-long-logo-final2

Descoperă noutățile din lumea artei!

Te abonezi si primești ultimele noutăți din lumea artei