Expoziția Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor, deschisă la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, reprezintă cea de-a doua etapă a unui proiect de cercetare de lungă durată, inițiat și curatoriat de Călin Dan și Cecilia Ghyca odată cu expoziția Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern, prezentată la Kunsthalle Bega din Timișoara în perioada 2023 -2024. “Proiectul, o cercetare complexă a istoriei culturale și vizuale a motivului alegoric al răsucirii, își are originea într-o lectură reiterată a alegoriei platonice a Peșterii, acea acțiune de dublă „răsucire a sufletului”: o mișcare deopotrivă spirituală și fizică, exprimată în această expoziție prin dimensiunile sale figurative, morfologice, corporale și simbolice.
Conceptul este ilustrat printr-un ansamblu neconvențional de arheologie, arte decorative, îmbrăcăminte, produse etnografice și produse industriale de masă care stabilesc dialoguri semnificative cu lucrări de artă contemporană din colecția Muzeului Național de Artă Contemporană și din colecții private.
RĂSUCIREA este un liant esențial pentru comunicarea morfologică și simbolică dintre cultura materială și cea spirituală, o perspectivă aplicată aici la mileniile de civilizație dezvoltate pe un teritoriul mai larg, pe care am convenit să îl numim carpato-danubiano-pontic.
Expoziția urmărește, prin salturi multidirecționale, traiectoriile culturale și temporale ale diferitelor zone ce fac parte din acest teritoriu care s-a aflat, în timpul lung al istoriei, la marginea diferitelor imperii (roman, otoman, austro-ungar, țarist, sovietic etc.). Deși aflate sub influența (formală sau informală) a diferitelor ambiții geopolitice, aceste provincii au dezvoltat în decursul timpului o identitate rezilientă de intersecție, ce conferă noțiunii de „provincial” o semnificație demnă.
Obiectele expuse sunt deopotrivă martorii acestor pulsiuni imperiale, ai umbrelor lor remanente și ai acestei chimii a asimilării. Într-o mișcare de deformare ce poate fi descrisă metaforic ca o spirală, ecoul imperiilor s-a modificat în timp și în spațiu și a fost, la rândul său, integrat, apoi abandonat, apoi redescoperit în diferite momente ale istoriei acestor provincii paradigmatice pentru conglomeratul Europei Centrale și de Sud-Est.
Scenografia propusă caută să dea acestui argument intelectual vizibilitate și concretețe în spațiul fizic al expoziției: privită ca metaforă a existenței, RĂSUCIREA poate fi urmărită pe multiple paliere și în infinite variațiuni.” (fragment din textul curatorial)
Expoziția poate fi vizitată la parterul și în Sala de Marmură a muzeului până pe 10 noiembrie 2024.
Instituții, colecționari, artiști care au împrumutat lucrări pentru acest proiect:
Instituții: Complexul Muzeal Arad – Muzeul de Artă; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Tulcea; Institutul Geologic al României – Muzeul Național Geologic, București; Muzeul Banatului Montan, Reșița; Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva; Muzeul de Istorie și Arheologie Callatis, Mangalia; Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj; Muzeul Municipiului București; Muzeul Național al Agriculturii, Slobozia; Muzeul Național al Banatului, Timișoara; MNIR – Muzeul Național de Istorie a României; MNLR – Muzeul Național al Literaturii Române, București; Muzeul Național al Literaturii Române, Iași; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”; Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” – S. FISE ELECTRICA SERV S.A.; Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin; Muzeul Țării Crișurilor, Oradea.
Colecționari: Tiberiu Adelmann, Răzvan Bănescu, Ovidiu Șandor.
Artiști: Dan Acostioaei, Florian Lazăr Alexie, Alexandru Antik, George Apostu, Matei Bejenaru, Anca Benera, Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Bitzan, Geta Brătescu, Mircea Cantor, Boris Caragea, Ion Condiescu, Roman Cotoșman, Călin Dan, Cristian Dițoiu, Sorin Dumitrescu, Șerban Epure, Constantin Flondor, Marin Gherasim, Dani Ghercă, Nicolae Golici, Ion Grigorescu, Pavel Ilie, Peter Jacobi, Stela Lie, Ana Lupaș, Maria Manolescu, Ana Maria Micu (în colaborare cu Alexandra Constantinescu și Radu Constantinescu), Gili Mocanu, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Sorin Neamțu, Mihai Olos, Neculai Păduraru, Romelo Pervolovici, Dionisie Popa, Virgil Preda, Marilena Preda-Sânc, Leonard Răchită, Laurențiu Ruță-Fulger, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu, Patricia Teodorescu, Napoleon Tiron, Titu Toncian, Mona Vătămanu, Dan Vezentan, Ion Vlad, Bogdan Vlăduță, Gheorghe Zărnescu.
