“Mega Images” | Juliane Eirich expune la Borderline Art Space

Borderline Art Space prezintă expoziția de fotografie “Mega Images” a artistei germane Juliane Eirich. Expoziția este rezultatul unei rezidențe de creație de trei săptămâni desfășurată în luna iulie la Iași.

Expoziția “Mega Images” marchează lansarea proiectului colaborativ între Juliane Eirich și scriitoarea Lavinia Braniște (autoarea romanelor „Interior zero” și „Sonia ridică mâna”). Fotografiile realizate de Juliane Eirich sunt completate de scrierea confesivă a Laviniei: “Cât mai e până în viitor?”, “Învață-mă să lupt pentru tine”, “Mă tot întreb cum aș aranja casa, dacă ar fi a mea”, “Îi mulțumesc lui Dumnezeu că există Mega Image în viața mea”.

Titlul expoziției reflectă “momentul deconspirării unor false aparențe” și face trimitere către lanțul de supermarket-uri Mega Image. În cele trei săptămâni petrecute la Iași în cadrul rezidenței de creație, artista Juliane Eirich descoperă că Mega Image nu este un studio de fotografie sau un print shop care prelucrează imagini, după cum ar sugera denumirea supermarketului.

În decursul celor trei săptămâni de rezidență, frecventarea supermarketului Mega Image devine parte din rutina zilnică a artistei, cu toate că discursului său artistic este construit împotriva globalizării pieței de mărfuri.

“Juliane Eirich investighează modalități ale locuirii unui spațiu, trasând relaționări conceptuale între natură − ca semnificant al unei constituiri cosmice ce rezidă în fiecare experiență trăită − și mediul urban, ca interstițiu dinamic al unei cauzalități inelare ce perpetuează credințe și tipologii comportamentale standardizate.

Fotografiind umbra mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi proiectată asupra unei clădiri cu locuințe, Juliane Eirich surprinde esența constituției identitare locale asupra căreia guvernează ‘umbra’ religiozității.
Într-o cheie de lectură derrideană, locuirea în umbra mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi trimite către spectralitatea credinței ortodoxe constituită ca ceea ce nu este niciodată prezent în sine, dar poate fi resimțit la nivelul absenței sale. Pentru Derrida spectralitatea nu este nici substanță, nici esență, nici existență, însă este ceea ce instituie politicile memoriei și patrimoniului cultural.

Fotografia umbrei mânăstirii Sfinții Trei Ierarhi trimite către problematizarea absenței resimțită la nivelul ambiguității alternanțelor dintre prezență și absență. Conturul mânăstirii atât de profund înrădăcinat în mentalul colectiv, poate fi recunoscut în această fotografie, însă păstrează o anumită ambiguitate regăsită la nivelul ‘indecidabilității’ umbrei sale. Altfel spus, deși mănăstirea lipsește, ca reprezentare, din această imagine, absența sa nu se constituie ca lipsă a prezenței − identificabilă la nivelul semnificației sale −, ci ca teren al ‘indecidabilității’.

Pentru Derrida ‘indecidabilitatea’ descrie flexiuni ale relației dintre prezență și absență, dintre ceea ce este deconspirat și ceea ce rămâne ocultat, într-o manieră care reconsideră originea oricărui sistem de semnificații. În acest sens, Juliane Eirich ne provoacă să reflectăm cu privire la semnificația atribuită umbrei mânăstirii Sfinții Trei Ierarhi ca ceea ce rămâne ocultat la nivelul reprezentării vizuale în ciuda faptului că se constituie ca prezență marcantă a locuirii în orașul Iași.

De altfel, multe dintre fotografiile realizate de Juliane Eirich pentru expoziția “Mega Images” se constituie ca metafore ale absenței prezenței umane, ambiguitățile dintre prezență și absență trasând relaționări conceptuale între diferite tipuri de instanțieri ce problematizează viitorul umanității, ecologia sau istoria. Fotografia terenului surpat din grădina botanică a orașului Iași trimite către un posibil scenariu apocaliptic al dispariției umanității, natura acaparând întreg teritoriul urban și distrugând infrastructura citadină.

Într-o manieră similară, stadionul gol, sala de conferințe fotografiată la sfârșitul zilei de lucru, panelul din sticlă abandonat pe o stradă din Iași, scările împietrite sub o lumină difuză descriu un altfel de timp, un timp suspendat, constituit diferit de timpul accelerat al actualității, un timp sustras din logica capitalismului, un timp al reflexiei, un timp alternativ al locuirii, un timp care reduce activitatea cotidiană la minimum pentru a facilita fluxurile gândirii.

În multe dintre fotografii, prezența umană rămâne doar insinuată la nivelul relaționărilor trasate între lumină și întuneric, exterior și interior. Ca simbol al locuirii, lumina aprinsă nu doar semnalează prezența umană, ci descrie tipologii comportamentele ce pot fi intuite interpretând intensitatea luminii, temperatura sau culoarea sa.” (Cristina Moraru- fragment din argumentul curatorial)

Expoziția “Mega Images”, curatoriată de Cristina Moraru, poate fi vizitată până pe 12 decembrie 2022.

Juliane EIRICH s-a născut în Munchen, Germania. După finalizarea studiilor la Academia de Design Fotografic din München, Juliane s-a stabilit la New York și Honolulu unde a continuat să își dezvolte practica artistică. De-a lungul timpului a participat la o serie de rezidențe de creație (18 luni în 2007-8 la Seoul, Coreea de Sud, cu o bursă DAAD, rezidență la Studio Kura din Itoshima, Japonia, iulie 2011, rezidență la Nordic Artists Centre din Dale, Norvegia, 2014)
A expus în SUA, Canada, Siria, Tunisia, Italia, Elveția, Franța și Germania.
Fotografiile sale au apărut în numeroase publicații, printre care: revista New York Times, revista ZEIT, revista Süddeutsche Zeitung, M le Magazine du Monde, Monocle și European Photography.
A lucrat pentru clienți precum Studio Olafur Eliasson, PRADA, Adidas, Daimler și BMW.
Prima ei monografie ‘Itoshima’ a fost publicată de Peperoni Books, Berlin.
Din 2009 trăiește și lucrează în Berlin

Borderline Art Space (Bulevardul Carol I, nr. 4, Iași) este o galerie de artă contemporană din Iași care promovează creațiile artiștilor emergenți și a artiștilor cu o practică articulată și recunoscută pe scena artistică. Borderline Art Space are un rol educațional prin evenimentele culturale pe care le organizează, contribuind astfel la dezvoltarea structurii instituționale artistice.


Proiect co-finanțat de AFCN și Primăria Municipiului Iași.
Sponsor: Gramma.
Partener: Centrul Cultural German, FAPT.
Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, Ziarul de Iași, Modernism.ro

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Îți place conținutul revistei și apreciezi demersul nostru? Donează!

empower-long-logo-final2

Descoperă noutățile din lumea artei!

Te abonezi si primești ultimele noutăți din lumea artei