Artă și Antropologie este un proiect care vizează o serie de întâlniri interdisciplinare de tip rezidență în comuna Luncavița, Dobrogea.
Proiectul și-a propus inițierea unor cercetări artistice și antropologice care să familiarizeze publicul cu istoriile oamenilor și locului prin prisma transformărilor climatice și de locuire, pornind de la intervenția omului.

Prima serie de artiști și antropologi din cadrul programului de rezidențe artistice și întâlniri interdisciplinare „Artă și Antropologie” s-a încheiat la finalul lunii iulie. În perioada 10-23 iulie, echipa formată din trei artiste și două antropoloage au luat la pas satul Luncavița și împrejurimile sale, descoperind comunitatea și biodiversitatea locală și interacțiunile dintre acestea.

Câteva incursiuni la stupii din pădurea de tei, o plimbare la Dunăre și un urcuș în Munții Măcinului, au aclimatizat rezidenții cu arealul nord-dobrogean, conturându-le treptat direcțiile de cercetare și intervenție artistică. Dialogurile nemijlocite cu localnicii care au primit rezidenții în ritmurile lor cotidiene le-au permis acestora să se apropie de subiecte legate de infrastructura și consumul apei sau de practicile apicole specifice zonei.
Dacă localnicii au oferit materiale optime pentru discuții și direcțiile de cercetare antropologică sau artistică, atelierele creative de psiho-geografie sau de ceramică destinate copiilor din sat au închegat activitatea primei serii de rezidență.

Echipă de rezidenți din luna iulie a fost formată din Alexandra Boaru, Lena Ciobanu, Maria Trifon, Raluca Gorgos, Petra Maria.

Mărturii rezidenți

APA. by Raluca Gorgos, antropolog
În Luncavița furnizarea de apă potabilă printr-un serviciu public datează încă de la 1911, iar modernizarea infrastructurii continuă și azi. Observând cum apa dictează ritmul comunei pe mai multe planuri, am demarat o cercetare exploratorie în jurul infrastructurii și al consumului de apă din Luncavița. M-a interesat să observ și să înțeleg circuitul ei în comună și modul în care localnicii se raportează la consumul de apă. Am condus, așadar, interviuri semistructurate cu localnici de diverse vârste și profesii, cât și cu reprezentanți din administrația locală. Rezultatele cercetării vor fi transpuse și publicate în cursul lunii septembrie.

ALBINELE. by Maria Trifon, antropolog
În perioada petrecută în cadrul rezidenței Artă și Antropologie, îmbiată de dulceața istoricului mierii luncăvițene, am intrat în roiul cercetărilor multispecie cu un demers exploratoriu despre practicile apicole din Luncavița. Pornind de la trei tipuri de experiențe – rudele foștilor apicultori din zonă, apicultorii încă activi din familiile cu vechime în stupărit, dar și o perspectivă nouă, cea a noilor apicultori autodidacți, terenul meu a explorat relații sociale interconectate cu ecologii în schimbare. În Luncavița, apicultura a fost o activitate de bază încă din perioada interbelică datorită mediului înconjurător propice – cea mai mare și mai compactă pădure de tei din Europa și flora specifică de pe luncă și din jurul Dunării. În prezent, schimbările climatice și-au lăsat amprenta asupra vieții albinelor, apicultorilor și, implicit, asupra stupăritului: „Producția e tot mai mică. Anul acesta dacă n-a fost vremea bună, s-a uscat floarea teiului. Mai demult era și izmă mai multă, mai ploua și mai creșteau și de altele în pădure, dar acum e uscat.”
Realizând interviuri semi-structurate cu tipurile de apicultori menționate, cât și vizite în teren la stupi, am abordat această temă în relație cu practicile apicole din zonă. Rezultatele cercetării vor fi transpune în curând într-un articol.

REZIDENȚA. by Alexandra Boaru
La Luncavița a fost cald, fapt ce ne-a transformat în niște ființe crepusculare. Până spre seară nu prea părăseam curtea, dar odată ce se lăsa răcoarea ieșeam în sat. Acesta era ritmul nostru si al localnicilor pe care îi întâlneam pe băncile din fața caselor sau la magazin. Nu mai vizitasem Dobrogea înainte, iar toate poveștile legate de revărsarea Dunării și prinsul peștelui în spatele curții mi s-au părut de domeniul fantasticul astfel că toată această legătură pe care localnicii au avut-o cu apa m-a dus cu gândul la o ‘Ex-Atlantida’. Așa că mi-am îndreptat atenția asupra sturionilor, fosile vii, mistice si valoroase. Cegă, Păstrugă, Morun, Nisetru – sună ca o incantatie care m-a acaparat si m-a împins să îmi dedic cele două săptămâni de rezidență, studiului și înțelegerii acestor pești.

În luna septembrie va avea loc la Muzeul Țăranului Român expoziția de final a proiectului, expoziție care va cartografia toate aceste demersuri de explorare și cunoaștere a Dobrogei de Nord.

Artă și Antropologie, o inițiativă a Asociației Laborator Artistic, este un proiect demarat în primăvara anului 2020, prin care asociația și-a propus să devină un partener viabil pentru artiștii emergenți, prin crearea de oportunități nu doar expoziționale, ci și de învățate și experimentare, prin dialog și susținere reciprocă.