Un interviu realizat de Daniela Domuța
Daniela Domuța: Expoziția “The Beat-looking Grass Lying Around”, pe care ați vernisat-o luna trecută la Matca artspace din Cluj, este alcătuită în jurul cercetării critice-creative ce a avut loc pe perioada verii în cartierul Drumul Taberei din București. De ce ați ales acest cartier al capitalei și de ce considerați că el este un loc relevant pentru cercetarea creativă?
Am putea spune că Drumul Taberei este de fapt o metaforă, sau un testament al modernismului socialist, construit în jurul unei artere rutiere ce ia forma unei bucle; de aici și titlul proiectului. Este un cartier-dormitor, muncitoresc construit de la zero, în plină efervescență socialistă, și totuși într-un moment în care regimul politic era destul de deschis. Cum altfel să fii atunci când încerci să-ți construiești capital politic? Interesant este că la proiectarea cartierului au participat arhitecți și urbaniști proaspăt absolvenți, tineri îndrăgostiți de ideile de modernitate și progress. În anii ’80 cartierul a suferit transformări datorate în parte creșterii numărului de locuitori (deci, și creșterii nevoilor), dar și schimbării imperativelor politice ale decadei, cu un regim din ce în ce mai auster. Astăzi, cartierul cedează încet-încet în fața presiunilor dezvoltării imobiliare contemporane.
Ce ne bucură, în schimb, este că vedem solidaritate între locuitorii din cartier și grupuri de inițiativă civică (amintim aici de grupul Favorit) care joacă un rol important în viața contemporană a cartierului. Am făcut o introducere lungă pentru a putea înțelege pe scurt contextul teritoriului în care am activat. Drumul Taberei a fost gândit să funcționeze ca un oraș autosuficient, și asta a și inspirat titlul proiectului: Oraș în Buclă. Plimbându-te în el chiar și azi, ai senzația că te afli într-un oraș de sine stătător, nu într-un cartier al Bucureștiului.
Toate acestea au constituit premise atractive pentru investigația curatorială și implicit și cea artistică. Având șansa de a dispune de un apartament în cartier unde să invităm artiști în sesiuni de cercetare și de a beneficia de o finanțare din partea AFCN, ne-am bucurat să putem contribui la eforturile multor proiecte din ultimii ani ce adresează lipsa spațiilor de cercetare și/sau de rezidență pentru artiști și cercetători în România.
D.D.: Participanții proiectului au adoptat o abordare metodologică bazată pe locuire temporară în Drumul Taberei, asumând roluri de observatori, cercetători și documentariști ai spațiului urban. Care a fost raționamentul din spatele acestei tehnici de explorare? Cum vedeți rolul artei în abordarea problemelor urbane?
Am acordat libertate deplină participanților în proiect: Alexandra Coroi & Bogdan Dumitrescu, Ana Kun, Alexandra Mocan, Mihai Moldovanu, Matei Toșa, în ce privește abordările artistice sau metodologice; munca cu fiecare dintre participanți a fost mai degrabă un acompaniament decât un „ghidaj” curatorial. Acestea fiind spuse, bineînțeles că artiștii au fost încurajați să exploreze cartierul în lung și-n lat. În sensul acesta mentorii noștri Alex Axinte, Irina Botea & Jon Dean, Iuliana Dumitru și Vladimir Us au jucat un rol foarte important. O parte dintre ei lucrează în cartier, o parte au cercetat cartierul, iar o parte au abordat teme similare de investigație artistică în proiecte din orașele lor, cum este spre exemplu cazul Chișinăului. Imersiunea totală în cartier a fost necesară pentru a oferi o înțelegere profundă a spațiului urban prin intermediul experienței personale. Artiștii au locuit în acest apartament de tip confort I, din prima perioadă de construcție a cartierului, și au avut ocazia de a interacționa în mod direct direct cu mediul social și cultural, observând ritmul zilnic al comunității din cartier. Experiența le-a oferit perspective autentice asupra dinamicii sociale, aranjamentelor spațiale și nuanțelor culturale care definesc viața în „buclă”.
Și, pentru că am menționat mentorii, schimbul de opinii i-a ajutat să exploreze teme precum colectivitatea, locuirea, identitatea, apartenența, memoria și, pe alocuri, nostalgia. De asemenea, inițiativele de implicare publică precum tururile ghidate, expozițiile și prezentările organizate în mai multe orașe au extins impactul proiectului, invitând comunități mai largi în conversația despre viața urbană. Arta joacă un rol critic în abordarea problemelor urbane, putem să o numim chiar o unealtă, prin care pot fi observate și analizate spațiile urbane. Prin acest proiect, arta a funcționat nu doar ca un instrument de documentare a cartierului, ci și ca un mijloc de stimulare a dialogului critic și de creștere a conștientizării complexității vieții urbane. Transpunând experiențele trăite în expresii creative, artiștii din Drumul Taberei au oferit publicului noi modalități de a vedea și de a gândi despre spațiile urbane, construind în cele din urmă o legătură mai profundă și mai empatică față de problemele de ordin socio-cultural cu care se confruntă comunitățile urbane.
D.D.: Cum influențează pe termen lung lucrările rezultate în urma acestui proiect percepțiile despre spațiile de locuire din Drumul Taberei sau dezvoltarea comunității locale?
Ne este foarte greu să vorbim cu adevărat despre un impact pe termen lung după doar o ediție a proiectului, și cu atât mai mult cu cât ne dorim o extindere și pe paliere de cercetare teoretică. Acestea fiind spuse, ne propunem în următoarele ediții totuși să lucrăm mai asumat cu artiști a căror practică se concentrează pe co-creere împreună cu membrii comunității. Însă, pentru moment, prin prezentarea lucrărilor rezultate din cercetarea critică-creativă contribuim la conversațiile deja existente despre spațiile comune și despre relația dintre spațiul public și cel privat. Ne-am dori mult ca proiectul să contribuie la o apreciere mai profundă a identității și a patrimoniului unic al cartierului, pentru că doar așa se poate construi cu adevărat un sentiment de apartenență (deja foarte prezent în cartier, așa cum am descoperit cu plăcere) și poate inspira locuitorii să participe activ la modelarea viitorului comunității în care trăiesc. Totodată, ne-am bucurat să putem oferi unor artiști emergenți ca Eva Chapkin, Vlad Dragne, Claudia Maria Davidescu și Ruxandra Nițescu șansa de a expune alături de artiștii menționați anterior, și am fost deosebit de plăcut surprinse de creativitatea și de seriozitatea cu care au abordat subiectul propus de noi.
D.D.: Care sunt direcțiile de dezvoltare viitoare pentru proiectul “Oraș în buclă” și ce rol preconizați că vor avea expozițiile similare în promovarea cercetării ca practică artistică?
Primul lucru care ne vine în minte ar fi întemeierea unui program de rezidențe artistice și de cercetare pe termen scurt; aceasta ar fi o formă de a încuraja creația artistică în cadrul comunității, respectiv de a promova cercetarea ca o componentă integrantă a practicii artistice. Platforme precum Oraș în buclă oferă artiștilor oportunitatea de a se angaja critic și de a reflecta asupra complexităților mediilor urbane, prezentând descoperirile și interpretările lor artistice publicului. Avem câteva direcții de dezvoltare pe care ne-am dori mult să le explorăm.
În plan mai general, ce ține mai mult de partea de politici culturale, sperăm ca prin acest gen de angajament cultural să creștem vizibilitatea artei în cadrul comunității și consolidarea parteneriatelor culturale regionale și internaționale. În plan local, sperăm ca astfel de inițiative vor spori vizibilitatea artei în cartierele urbane, oferind acces la activități artistice create de și pentru comunitate. Sperăm să cultivăm un interes public mai larg pentru artă și cultură, reducând distanța dintre lumea artistică și comunitatea cartierului. Prin construirea acestor alianțe, ne dorim să promovăm dialoguri și colaborări prin intermediul artei; expozițiile de final de proiect nu sunt doar „rezultate” ale unui proces artistic, ci aduc în prim-plan cercetarea din spatele acestuia—fie că este vorba despre explorarea spațiului urban, dinamica comunitară sau probleme sociale. Nu în ultimul rând, ne dorim ca pe viitor să „profităm” creativ de bogatul corp de resurse care s-a consolidat pe parcursul proiectului – fotografii, video, schițe, texte, sunete, obiecte și cercetări centrate pe zona Drumul Taberei, inclusiv imagini de arhivă.
Despre autor
Daniela Domuța este absolventă de Istoria și Teoria Artei. A urmat un masterat în Practici curatoriale contemporane la Universitatea de Arte și Design din Cluj. Daniela și-a dezvoltat experiența curatorială în lumea artei, în jurul Clujului și Bucureștiului, în cadrul unor proiecte culturale și expoziții cu galerii, institute culturale, organizații și spații de artă. Orientată spre dezvoltarea structurilor artist-run, în prezent colaborează cu Matca Artspace în calitate de manager cultural și curator.
Cover photo: Discuții în buclă, din seria de prezentări publice a proiectului, Chișinău, 2024, Credit foto Arcadie Butnaru & Mădălina Ciocanu.