Expoziția internațională de grup Why We Should All Be Feminists, curatoriată de Sabine Fellner & Alex Radu, reunește lucrări a peste cincizeci de artiști: Elisa Andessner, Iris Andraschek, Simona Andrioletti, Suzanne Anker, Stella Bach, Liliana Basarab, Renate Bertlmann, Irina Botea Bucan, Geta Brătescu, Julia Bugram, Codruța Cernea, Sevda Chkoutova, Katharina Cibulka, Alexandra Croitoru, Simona Deaconescu, Andreea Grigoraș, Lăcră Grozăvescu, Markus Hanakam & Roswitha Schuller, Florentina Holzinger, Edgar Honetschläger, Nona Inescu, Aurora Kiraly, Claudia Larcher, Maria Legat, Lea Liebl, Monica C. LoCascio, Carola Mair, Marta Mattioli, Mihai Mihalcea, Mihaela Moldovan, Anca Munteanu Rimnic, Monika Pichler, Margot Pilz Beamer, Charmaine Poh, Bogdan Rața, Ness Rubey, Elisabeth von Samsonow, Oana Stanciu, Starsky, Lisa Strasser, Mircea Suciu, Tăietzel Ticălos, Mara Verhoogt, Nives Widauer. Expoziția explorează feminismul ca lentilă prin care putem înțelege arta contemporană, societatea și identitatea.
Expoziția, deschisă la /SAC @ Malmaison (Calea Plevnei 137C, corp B, etaj 2), invită publicul să exploreze practici artistice diverse care interoghează genul, puterea și normele sociale din perspective internaționale.
„De ce ar trebui să fim cu toții feministe/feminiști este o pledoarie neexhaustivă, depolarizantă pentru o schimbare a modului în care răspundem la dinamici vechi și ne construim unele noi (individuale, colective, guvernante, human-nonhuman etc.), o schimbare către o paradigmă a echităților, a acceptării diversității și diferențierilor, a grijii și sustenabilității – atât de necesare astăzi mai mult decât oricând.
În 2012, Chimamanda Ngozi Adichie, scriitoare și activistă de origine nigeriană, a ținut în cadrul TEDxEuston din Londra discursul intitulat „We Should All Be Feminists” („Ar trebui să fim cu toții feministe/feminiști”), distribuit online de milioane de ori. Manifestul feminist pleda pentru o lume mai justă și egalitară pentru toți oamenii, indiferent de gen și identitate culturală. A făcut înconjurul lumii și a dat speranțe pentru dezvoltarea continuă a egalității, însă acum, în 2025, zece ani mai târziu, pare că asistăm la o reacție negativă la nivel internațional. Deși s-au înregistrat multe progrese în ceea ce privește egalitatea juridică a femeilor, realitatea vieții este diferită. Trend-ul internațional al „soțiilor tradiționale”propagă o viziune retrogradă asupra lumii și se opune, astfel, egalității reale între sexe. Genul influențează în continuare poziția socială, resursele, drepturile, interesele economice și perspectivele.
„Genul contează. Bărbații și femeile percep lumea în mod diferit. Genul influențează modul în care percepem lumea. Dar putem schimba asta”, spune Chimamanda Ngozi Adichie. Artistele feministe au obținut multe în lupta pentru egalitate, dar „realizările generației noastre sunt fragile”, avertizează Annegret Soltau, una dintre cele mai importante artiste feministe ale anilor 1970. Ea subliniază că realizările avangardei feministe internaționale formate în 1968 și IntAkt (Grupul internațional de acțiune al femeilor artiste vizuale), fondat în Austria în 1977, trebuie consolidat și susținut în fiecare zi. Deci, unde ne aflăm azi după aproape 50 de ani de când artistele IntAkt au reușit să chestioneze/provoace mecanismele puterii în societate și raporturile de gen? Ce societate ne dorim?” (text curatorial)
Expoziția „Why We Should All Be Feminists” poate fi vizitată până pe 14 februarie 2026, la /SAC @ Malmaison de joi până sâmbătă, între orele 16:000 și 20:00.
Expoziția este organizată de /SAC – Spațiul de Artă Contemporană și Forumul Cultural Austriac, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Europene și Internaționale al Republicii Austria, prin programul “Calliope. Join the Dots”.
