Începând cu 6 noiembrie 2025, galeria Ivan prezintă „steaua. young and innocent days”-Part I, o expoziție colectivă curatoriată de Alexandra Croitoru, care reunește lucrări semnate de Horia Bernea, Doru Covrig, Giulia Crețulescu, Iulian Mereuță, Ioana Mincu, Mono Mihai și Paul Neagu.

“Expoziția de față are ca punct de plecare acțiunea Steaua și funcționează ca un preambul al prezentării ei la Muzeul Național al Țăranului Român. În iarna anului 1968 un grup de studenți de la secția de scenografie a Institutului de arte plastice construiește o stea din diverse materiale colectate pentru a fi folosite la decoruri și costume de teatru și pornește pe străzile Bucureștiului pentru a-și colinda profesorii. Traseul este întrerupt brusc de Securitate după prima oprire, dar steaua este salvată, recuperată recent și restaurată. Principalii inițiatori ai acțiunii au fost 𝐌𝐢𝐫𝐮𝐧𝐚 𝐬̦𝐢 𝐑𝐚𝐝𝐮 𝐁𝐨𝐫𝐮𝐳𝐞𝐬𝐜𝐮, un cuplu de scenografi emigrați în anii ‘70 la Paris, cu un parcurs internațional remarcabil ce și-a lăsat amprenta asupra istoriei teatrului contemporan.

Expoziția aduce împreună contribuții ale unor artiști cu care familia Boruzescu a avut conexiuni pe termen lung, precum 𝐇𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐁𝐞𝐫𝐧𝐞𝐚 și 𝐏𝐚𝐮𝐥 𝐍𝐞𝐚𝐠𝐮, sau 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐞𝐫𝐞𝐮𝐭̦𝐚̆ și 𝐃𝐨𝐫𝐮 𝐂𝐨𝐯𝐫𝐢𝐠, aceștia din urmă stabiliți și ei în Franța. Perioada de la finalul anilor ‘60 a reprezentat atât un moment de deschidere a României către contextul occidental, de inițiere a unor schimburi culturale între Est și Vest, cât și un pas important în orientarea tinerei generații de artiști către noi mijloace de expresie racordate la mișcările artei internaționale. Ca urmare a acestei scurte relaxări politice, culturale și economice, ei au avut acces la publicații de actualitate, au putut călători și pune bazele unui dialog care, pe de o parte, le-a infuzat practica cu noi concepte, iar pe de alta, a făcut posibilă stabilirea unora dintre ei în Occident pe parcursul deceniului ce a urmat. Legăturile de prietenie și solidaritate dintre ei au supraviețuit timpului și distanței, fiind reflectate în expoziție prin diverse materiale din arhiva personală a lui Radu Boruzescu.

În paralel cu aceste contribuții care punctează practici artistice importante coagulate în perioada dezghețului politic, trei artiști contemporani au fost invitați să creeze noi lucrări pornind de la Steaua din 1968 și contextul social în care ea a apărut.
Încă de la prima întâlnire cu obiectul în sine, 𝐆𝐢𝐮𝐥𝐢𝐚 𝐂𝐫𝐞𝐭̦𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮 l-a perceput ca pe un „manifest silențios al manualității”, fiind cucerită atât de puterea sa structurală, cât și de alchimia asamblajului de materiale preluate din viața cotidiană. Lucrarea ei face trimitere la ideea de hiper-manualitate, înțeleasă ca o metodă de întoarcere către sine, ca o formă de terapie prin care efectele ostilității lumii exterioare sunt neutralizate, o formă de vindecare care ne ajută să regăsim curajul de a reveni în colectivitățile fără de care nu am putea supraviețui.

𝐈𝐨𝐚𝐧𝐚 𝐌𝐢𝐧𝐜𝐮 este interesată de latura performativă a episodului Steaua, de tensiunea care se creează între simplul gest colectiv, interpretarea ritualică și politizarea lui în spațiul public. Proiectul ei implică un element participativ și presupune imaginarea unei sărbători fictive în opoziție cu consumerismul specific zilelor noastre, care a înlocuit spiritul comunitar cu acumularea de obiecte și experiențe. Ritualul propus de Ioana îndreaptă din nou atenția către oameni, dar și către celelalte viețuitoare urbane, afirmând o formă de solidaritate cu viața fragilă a tuturor celor care ne înconjoară.

𝐌𝐨𝐧𝐨 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 direcționează cercetarea mai acut către sfera politică, investigând mecanismele prin care o acțiune spontană în spațiul public ajunge să fie percepută drept un protest, un gest de rebeliune față de puterea autoritară, care va reacționa mereu în forță. El trasează o paralelă între povestea biblică pe care o evocă Steaua de Crăciun și situația refugiaților din prezent, propunând un „monument al mamei refugiate” ancorat simbolic în realități dramatice ale prezentului, precum criza umanitară din Gaza și acțiunile transnaționale de solidarizare cu cauza palestiniană.” (text curatorial)

Cea de-a doua expoziție din proiect, configurată în jurul Stelei și contextului istoric în care ea a fost creată, va fi deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român între 27 noiembrie 2025 și 11 ianuarie 2026.
În completarea expozițiilor, la Sala Nouă a Teatrului de Comedie va fi organizată o serie de evenimente conexe care debutează pe 29 octombrie cu o discuție publică avându-l ca invitat principal pe Radu Boruzescu, alături de alți participanți la acțiunea Steaua din 1968.
Lucrări împrumutate prin amabilitatea: Cristina Clisson, Fundația Horia Bernea, Galeria Sector 1, The Paul Neagu Estate UK & RO

steaua. young and innocent days este un proiect conceput de 𝐌𝐢𝐫𝐮𝐧𝐚 𝐌. 𝐁𝐨𝐫𝐮𝐳𝐞𝐬𝐜𝐮 și dezvoltat în colaborare cu 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐌𝐨𝐫𝐚, 𝐏𝐚𝐮𝐥𝐚 𝐃𝐮𝐧𝐤𝐞𝐫 și 𝐏𝐚𝐮𝐥 𝐁𝐫𝐞𝐚𝐳𝐮.

Proiect cultural co-finanţat de 𝐀𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭̧𝐢𝐚 𝐅𝐨𝐧𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐍𝐚𝐭̧𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.