„Însemnări dintr-un timp trăit” este numele expoziției retrospective a artistului Ștefan Câlția, ce este în prezent deschisă publicului la etajul al treilea din cadrul Muzeului Național de Artă Contemporană din București (MNAC). Idee din spatele evenimentului, gândită de curatorii Cătălin Davidescu și Alexandra Manole, este de a aduce publicului o selecție de lucrări necunoscute până în prezent, având o estetică neașteptată, diametral opusă față de creațiile mai recente cu care suntem familiarizați. Perioada de creație inclusă este cuprinsă între anii 1965 și 1995.
Expoziția s-a deschis simultan cu inaugurarea noului sezon expozițional de la MNAC, fiind inclusă în circuitul expozițional al muzeului din cadrul ediției de iarnă.
Romantismul peisajelor și gingășia personajelor este înlocuit cu imagini tenebroase, ce înfățișează scene obscure, a căror narativitate se înlănțui în scenarii apocaliptice marcate de prezența figurilor hibridizate. Cromatica acestora este mult mai intensă, roșul vibrant pulsând pe fundalul întunecat asemenea focului năpăstuitor.
Alături de picturile monumentale ce se desfășoară de-a lungul pereților de la începutul traseului spațiului, se află și o serie de xilogravuri ce înfățișează ființe ale închipuirii, rezultate din îmbinarea părților unor animale și insecte diverse- o figură cu cap de porc și coadă de pește sau un soi de viespe, având clești uriași.
În spațiul expozițional, câteva dintre lucrări sunt așezate într-o altă variantă de expunere: doi pereți și două perdele formează o cameră mică și întunecată, în care vizitatorul este complet rupt de restul expoziției pentru a se putea dedica parcurgerii seriei de picturi sau de xilogravuri cuprinse în respectivul cadru. Designul de expunere a fost gândit împreună cu Attila Kim, arhitect și designer renumit pentru proiectarea unui număr impresionat de evenimente expoziționale de succes.
Discursul abordat de artist în perioada cuprinsă între 1965 și 1995 are o dimensiune politică, problema colectivizării, ce lăsase urme adânci asupra comunității din Șona, satul în care acesta a crescut, fiind ilustrată la nivelul creației sale. „ Șona, locul de unde își extrage Câlția descrierile de natură, a fost unul puternic colectivizat, lăsând urme adânci în reconfigurarea comunității și a relației acesteia cu pământul. Colectivizarea a generat schimbări masive în peisaj, nu doar fizic ci și în modul de relaționare a oamenilor cu natura”, ne spune ecologul Tibor Hartel, “astfel încât azi, un dezastru social-ecologic ajunge să fie punct de referință pentru societate”( citat preluat din textul curatorial al expoziției „Însemnări dintr-un timp trăit”). Prin creația artistului se încearcă, așadar, ilustrarea unei chei de redefinire a relației firești dintre om și natură.
Ștefan Câlția este un nume reprezentativ al artei contemporane românești, stilul său reprezentațional făcându-se remarcat atât pe plan local, cât și internațional. Picturile sale sunt recognoscibile de la distanță având figuri ușor filiforme, învăluite de o aură plină de mister, ce levitează în pitorescul unui peisaj transilvănean. Minuțiozitatea îi marchează creația, specificul său fiind de a îmbina antropomorful și zoomorful într-o manieră ce aparține oniricului.
Lucrările lui Ștefan Câlția fac parte atât din colecții private și au fost, totodată, incluse în evenimente expoziționale ce au avut loc atât în țară, cât și pe plan internațional. „Calea în Transilvania”, cea mai recentă expoziție care a avut loc în afara țării, la Garrison Chapel în Londra, s-a desfășurat în 2022 la invitația Fundației Prințului Charles. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Asociația pentru Monumente și Galeria Artep.
Universul neașteptat al lucrărilor lui Câlția așteaptă să fie explorat la Muzeului Național de Artă Contemporană până duminică, 16 aprilie 2023.
Programul de vizitare al muzeului se desfășoară de miercuri până duminică, între orele 11-19.
De asemenea, ocazional sunt oferite tururi ghidate în cadrul expoziției.



























Cover Photo: Bogdan Bordeianu / MNAC
Ștefan Câlția, Dansul Cucuvelei (1992), ulei pe pânză, triptic: 146 x 114,5 cm, 146 x 160 cm, 146 x 114,6 cm