În expoziția “totul trece” de la Rezidența9, nouă artiști tratează cu o luciditate senzuală fragilitatea lucrurilor, condiția umană și plăcerea trăită cu un soi de eleganță disperată, într-o nouă expoziție de artă contemporană curatoriată în tandem de Georgia Țidorescu, o curatoare efervescentă de nouă generație, și Suzana Dan, o artistă cu un parcurs matur și un univers creativ fascinant.
Într-o atmosferă care evocă barocul, distilat prin privirea prezentului – mai tandră decât somptuoasă, mai directă decât decorativă – artiștii invitați chestionează ideea de trecere: a timpului, a corpului, a dorinței, a memoriei și a istoriei personale. totul trece este despre sfârșituri care nu se încheie, dar și despre corpuri care nu mai țin pasul, despre obiecte care încep să spună povești abia când se sparg. Dar mai ales, este o invitație la a privi atent – cu ochi limpezi și inimă deschisă – ceea ce dispare încet, în fața noastră.
„totul trece este o expoziție care își propune să aducă în prim-plan modul în care vanitatea, adesea percepută ca o simplă preocupare pentru aparențe, poate deveni o sursă profundă de anxietate. Frivolitatea nu este limitată la un anumit segment al societății; ea se regăsește în toate straturile sociale, influențând relațiile personale și interacțiunile cu mediul politic.” Georgia Țidorescu, curatoare
„Provocăm privitorul să reflecteze asupra modului în care percepem frumusețea, succesul și valoarea într-o societate tot mai marcată de imagini și standarde efemere. Pe bună dreptate putem considera timpul nostru ca o epocă de aur a vanității și nu este nimic paradoxal în raritatea cu care folosim acest cuvânt. Pentru că (nu-i așa?) totul trece.” Suzana Dan, curatoare
„Singura chestie care nu s-a scumpit în viața mea e salariul” – Artistul Timotei Drob propune o instalație despre promisiuni economice goale, transpusă într-un obiect de cult pentru clasa muncitoare. Artiștii Adriana Preda & Katian Velea creează un spațiu invadat de haine și oglinzi, în care vanitatea consumului ia forma unui hoarding domestic compulsiv. Într-un ritual tăcut al vulnerabilității, Andriana Oborocean transformă anxietatea corporală într-o instalație din vase antropomorfe.
Artista Irina Bakó propune o lucrare nu doar despre vanitate, ci și despre urma ei: un parfum care persistă în cameră, chiar și după ce frumusețea a plecat. Artistele Thea Lazăr & Lorena Cocioni construiesc un contra-monument pentru felul în care corpurile și privirile femeilor au fost surprinse, modelate și judecate în istorie. Într-o încercare de a pătrunde în zona fragilă a celuilalt (doar pentru a descoperi că, de fapt, nu ești dorit acolo), Andrei Arion construiește un spațiu care pare deschis, dar rămâne inaccesibil.
Lucrarea „Standard Time”, a artistul Mark Formanek, traduce vanitatea timpului modern într-o performanță absurdă de 24 de ore. 70 de muncitori construiesc, minut cu minut, un ceas „digital” din lemn, doar ca să-l demonteze și să o ia de la capăt. Un gest monumental de risipă controlată, care arată câtă muncă se irosește doar pentru a ține pasul cu secundele.
Ultima zi de vizitare a expoziției totul trece este duminică, 15 iunie, între orele 13:00 și 20:00.
Finisajul expoziției va fi marcat de un cineconcert F-SIDES Cineclub în grădina cu Degete Verzi de la Rezidența9. Pe 15 iunie, de la ora 20:30, la Rezidența9, publicul este invitat la proiecția filmului mut italian ‘A Santanotte’ (1922), regizat de pioniera cinematografiei Elvira Notari, acompaniat live de compozițiile și improvizațiile muzicale ale artistei Bogdana Dima.
Filmul și muzica construiesc împreună un dialog sonor și vizual cu efemerul — o experiență intensă și emoționantă, care închide simbolic expoziția, oferind un ultim moment de reflecție asupra a ceea ce trece și a ceea ce rămâne.
PROGRAM DE VIZITARE: Marți – Vineri: 16:00 – 20:00 // Sâmbătă – Duminică: 13:00 – 20:00.
Adresă: Rezidența9, Ion Luca Caragiale, nr. 32, București ( lângă Grădina Icoanei).
