Florin Zhu (n. 1997) este artist plastic. A studiat sculptura în cadrul Universității Naționale de Arte București, sub îndrumarea conf. lect. univ. Aurel Vlad.
Florin Zhu face parte din generația de artiști tineri care se bucură de vizibilitate pe scena de artă locală. A participat la numeroase expoziții de grup, iar lucrările sale au fost deja incluse în importante licitații de artă contemporană.
Cele mai recente expoziții includ: „Flori și oameni”, Contemporan Hair Space, 2022, „Noua Sculptură Azi. Dincolo de Canon”, Primăria Sector 1, 2021, „Diploma”, The Institute, 2021, „Tètè-a-Tètè IV, Transforming fear into coexistence”, Rezidența BRD, Scena 9, 2020, „Salonul de Sculptură Mică și Stagiatura/ Titulatura Galeria Simeza”, 2020,  Expoziție concurs Juventus, „Cultura fragmentului sau Dizlocarea privirii” , Fundația Interart Triade, Timișoara, 2019 (unde a obținut premiul al doilea), „Heterogenous”, spațiul Docuart, Galeria Halucinarium, 2019.

Când ai simțit că menirea ta este să fii artist?

Am iubit sculptura şi modelajul de când mă ştiu. Copil fiind mi-am dorit să excelez în modelaj și să reproduc cât mai fidel animăluțele şi obiectele ce îmi trezeau curiozitatea… Cu timpul sentimentele s-au amplificat şi maturizat, iar spre finalul clasei a -VIII-a am înțeles că drumul meu în viață trebuie să fie unul comun cu cel al artei.

Ce reprezintă arta pentru tine?

Arta, în deosebi sculptura, este un mod de viață şi de lucru … Reprezintă o parte din ceea ce sunt, este o mică compoziție a sufletului meu.

Povestește-mi te rog despre practica ta artistică?

Fascinația pentru sculptură a fost alături de mine încă de când aveam câțiva ani, iar plastelina însemna pentru mine acel ceva magic ce mă ajuta să îl modelez pe Tom, motanul meu…. Peste ani, lângă cuptorul de arderi, calcinare, unde se calcinează formele pentru bronz, am simțit că mi-a intrat în sânge esența artei sculpturii. Din ziua în care am văzut definitivând arderea unei lucrări am sintetizat în acele momente un univers de idei, valori și atitudini. Atunci am priceput că sculptura nu reproduce servil formele, ci le interpretează, exprimând mesaje emoționale și educative.
Acela a fost începutul când mi-am propus și urmărit să exprim în munca mea simbolistica și armonia manifestată în alcătuirea corpului uman. Practica artistică….aş rezuma-o cam aşa…creativitatea şi practica în cazul meu se combină și se asociază cu un comportament silențios şi rezervat. Nici ai mei părinți nu află detalii când lucrez la ceva. Prefer să îmi fac planurile după zile de gânduri şi mă apuc de treabă când simt că ideile sunt coapte și bune.
Practica artistică este acoperită de mirosul răşinilor, ori a lutului și al metalului, de dimineață până seara şi se încheie cu satisfacția colecționarului mulțumit sau, după caz, a egoului artistic din mine. Da, când piesa din bronz iese din cuptorul de arderi perfectă şi fără fisuri trăiesc sentimente autentice de împlinire şi se încheie cu satisfacția pe care o simt din partea publicului și a oamenilor care cred în potențialul meu, îmi urmăresc și îmi susțin parcursul artistic.

Ce primează în lucrările tale? Pe ce pui accent?

Tradiționalismul primează în lucrările mele…în tot ce fac îmi place să păstrez o parte din tradițional chiar fiind apăsat greu de curentele artei moderne ale căror principii le vedem cam peste tot.

Viziunea mea artistică este iremediabil atrasă de literatura și cultura internațională (panteonul zeităților hinduse, masca africană, soldatul de teracotă etc) și pun accent pe conştiința valențelor propagandistice ale monumentelor și operelor arhaice, a reprezentării simbolurilor trecutului omenirii. În acest sens, motivele culturii tradiționale internaționale sunt întălnite în câteva lucrări din Cercul Vieții.

În ce măsură ordinea socială actuală axată pe producție, consum, profit și succes îți influențează practica artistică?

Sunt convins că şi artistul are nevoie de spirit antreprenorial, inițiativă şi angajament în ceea ce face. Ca să rezist şi să ies cumva din începutul anevoios înțeleg că spiritul meu de inițiativă şi cel creativ trebuie cumva să colaboreze şi să devină obiectivul de bază a ceea ce fac. Ținându-le sub control şi armonizându-le cu costul și consumul formează un tot unitar care nu influențează negativ practica artistică. Totuşi partea de business rămâne în plan secundar. Fiecare lucrare este atent lucrată, conține o bucățică din mine, iar prețul de vânzare este mult mai mic comparativ cu munca depusă, calitatea execuției, a materialelor folosite, dar îmi doresc să mă pot susține din artă în procesul meu de dezvoltare în acest domeniu.

Putem considera artă orice face sau spune un artist? Ce anume transformă ceva în operă de artă?

Două întrebări foarte, foarte bune!
Evident că nu orice spune și face un artist poate fi considerat a fi artă, după cum și un artist dedicat se fereşte a fi luat ca etalon de alții…cel puțin o perioada, nu?
Publicul larg este judele artistului. El captează și reacționează pozitiv sau negativ la emoțiile, sentimentele şi la ce arată subiectul lucrării. Putem spune că publicul poate ridica la nivel de artă o lucrare…
Cred că modul tradițional şi îmbinarea elementelor de bază – linia, forma, culoarea, textura și spațiul transformă ceva-ul într-o opera de artă. Fără o perspectivă adecvată, fără detalii potrivite și jocul de lumini și umbre creat nu poți să realizezi arta şi să încânți spiritul.

Cum este sculptura percepută și consumată (astăzi) de publicul contemporan?

Cred că arta expresionistă- contemporană predomină toate artele frumoase inclusiv sculptura, dar majoritatea consumatorilor de artă contemporană se arată impresionați nu neapărat pentru că le-ar plăcea şi ar întelege-o, ci doar pentru a fi în rândul civilizației, cel puțin aşa cred ei… Aceasta este o teorie, desigur…

Contemporaneitatea în sculptură cunoaște și preconcepții cum că aceasta nu este decât o artă confuză, greu de înțeles şi de o calitate îndoielnică. Aş zice că sculptura contemporană este rezultatul aceleiaşi societăți care o produce şi din care trăieşte.

Ce dificultăți întâmpină un artist care alege să facă sculptură?

Nu pot vorbi în numele altora. Cred că dacă tânărul artist găseşte un sprijin oarecare pe drumul de început al maturității nu sunt dificultăți anume. În general exceptând spațiul necesar de desfăşurare a atelierului, sculptorul este un tip modest care se mulțumeşte cu mai puțin lux.

Care este relația ta cu mediul artistic?

Mediul artistic din România este unul tânăr şi în continuă formare. Îmi place să cred că sunt un tip spiritual, deschis pentru învățătură și comunicare, și sper să consolidez relațiile active din mediul artistic şi să încep altele noi.

Crezi că un artist se poate face cunoscut de unul singur sau doar colaborarea cu o galerie de artă îi poate garanta succesul?

De unul singur poți realiza lucrări şi în timp prin efort si conştiinciozitate devii cunoscut într-un cerc restrâns de prieteni şi colegi. Dar efectele rapide şi de durată le realizează media care ajută artistul propulsându-l publicului. Da, cred că este important ca artiştii să fie implicați în social media. La fel se întâmplă și cu galeriile de artă care fac cunoscute lucrările publicului.
Pe de alta parte, eu primesc invitații în afara social media, deoarece îmi fac relații cu colecționari și oameni iubitori de artă.
Nimeni nu îți poate garanta succesul. Acesta vine la pachet cu multă muncă, promovare, seriozitatea și ineditul omului și artistului din tine.

Cât timp petreci în atelier?

Petrec în genere cam 10 ore zilnic de luni până sâmbătă …când am o anumită stare, dar în același timp sunt invitat la diverse evenimente, plec, călătoresc, sunt în căutare de noi idei cercetând frumusețea naturii. După perioada de cercetare pot să spun ca îmi aşez ideile etapă cu etapă şi pot lucra, transpune în materie finită.
NU am un atelier al meu, dar beneficiez de spațiile colegilor mei, și în continuare îmi caut un spațiu pentru a putea să îmi desfășor activitatea artistică.

Ai nevoie de o anumită stare ca să poți crea sau inspirația vine de la sine în momentul în care începi să lucrezi?

Ca să creez am nevoie doar să fiu mulțumit ori fericit fără un motiv anume. Când sunt supărat ori trist mă feresc să pun mâna pe daltă. De asemenea, energia pozitivă a mediului ambiental face ca inspirația să debordeze și atunci ideile vin uşor.

Cum îți selectezi materialele cu care lucrezi, dar subiectele?

Sunt un artist care respectă și se dedică metodelor tradiționale …modelez, sculptez, dăltuiesc, fasonez și torn o varietate de materiale cum ar fi metale, piatra sau argila. Modelajul mă ajută spiritual, mă regăsesc pe mine cât mai mult și experimentez tehnici pentru a transmite mai uşor ideile din proiectul Metis, spre exemplu, şi ultimul cu siluetele.
În ceea ce priveşte subiectele alese de mine pentru lucrările făcute benevol, este o întreagă poveste. Oricum ele vin ca rezultat al energiei pozitive și sunt definitivate de argilă, piatră sau metal.

Când știi că ai terminat o lucrare?

Realizarea unei sculpturi înseamnă un întreg proces de gândire, vise, munca, idei, rectificări și adăugări, lucrez din suflul meu creativ. Când nu mai adaug și rectific și încep procesul de finalizare ştiu că lucrarea este ca şi terminată. Totodată simt că lucrarea respectivă cere, anumite schimbări o dată cu trecerea timpului, dar toate acele îmbunătățiri nu le aplic decât pe o nouă lucrare.

De foarte mai multe ori când intră într-o galerie de artă contemporană, publicul se confruntă cu celebra întrebare este asta artă?; De ce crezi că arta de azi este o provocare pentru privitor?

Atitudinea publicului față de obiectul de artă expus constituie o relație sofisticată şi importantă, fiind un mod de a participa la ceva important şi plăcut, dar acum trendul este puțin diferit, publicul fiind concentrat pe captarea emoțiilor colective mai degrabă decât pe ceea ce arăta de fapt subiectul lucrării. Datoria artistului este să convingă publicul să îi placă ori să îi critice lucrarea şi atunci putem spune despre acea lucrare că este o artă.
În cele din urmă trebuie să înțelegem că natura artei este că fiecare o înțelege diferit şi poate fi o provocare pentru privitor. De multe ori acesta critică opera de artă în funcție de imaginea artistului Provocările pot fi rezultatul vârstei, culturii și al bagajului educaţional al privitorului. Şi, nu în ultimul rând, situația socială şi politică pot provoca şi influenţa publicul privitor într-un fel sau altul.

Care crezi că este rolul artei și scopul acesteia într-o societate contemporană în schimbare?

Ți-aş răspunde printr-o întrebare….ce ar fi viața fără artă? Arta leagă eternitatea omenirii ……ce ne unge sufletul și aduce sensuri pozitive existenței.

Care sunt perspectivele pentru viitor?

Aș dori să încep lucrări mai mari întrucât am solicitări pentru astfel de lucrări. Doresc să explorez tehnici noi de sculptare și sudare a oțelului, să continui maniera perfecționistă cu colecţionarii şi să îmi extind portofoliul de lucrări. Deja am investit într-o altă tehnologie de sudură, pe care o folosesc şi în prezent, după care am upgradat iar să iau ceva şi mai interesant.
Un alt plan de viitor ar fi de a mă concentra puțin pe plan internațional, pe expozițiile din afară. Sunt concentrat şi pe cei de la noi, dar mă gândesc la o piață nouă, să cunosc publicul din Vest, să observ cum se raportează ei față de creația mea. Sunt optimist pentru că am fost remarcat şi am avut deja câteva colaborări şi solicitări în afară.

Ascultă interviul.