Pe 7 iulie Estopia Art Gallery Lugano a deschis expoziția “Mediating Illusion. The Temptation to Exist”, de Ada Muntean, prima expoziție personală a artistei în Elveția.
Empower Artists a stat de vorbă cu artista Ada Muntean și Irina Ungureanu, co-fondatoarea Estopia Art Gallery, despre cel mai recent proiect artistic prezentat în spațiul expozițional din Lugano, Elveția.

Estopia Art Gallery Lugano a deschis recent o nouă expoziție care prezintă creația unui nou artist român. Pe 7 iulie ați organizat vernisajul expoziției “Mediating Illusion. The Temptation to Exist”, de Ada Muntean, prima expoziție personală a artistei în Elveția. Cum este primită arta contemporană românească de publicul elvețian?

Irina Ungureanu: Ne bucurăm că am reușit, la început de iulie, să prezentăm la Estopia Lugano cea mai recentă serie de lucrări, “Mediating Illusion. The Temptation to Exist”, a Adei Muntean. Pentru noi e foarte important să continuăm direcția începută în urmă cu 3 ani, când am deschis galeria la București și la Lugano cu gândul de a crea oportunități concrete de acces pe piața internațională de artă pentru tinerii artiști români.

Între timp, am putea spune că ne-am format un public la Lugano, din ce în ce mai interesat de arta din Estul Europei. Pe lângă apropierea strategică de Milano, cu un public foarte divers și potențial interesat și de arta ca formă de investiție, Lugano are de câțiva ani un târg de artă contemporană, Wopart, care este în plină ascensiune și oferă o formidabilă deschidere către piețele de artă emergente.

Ceea ce am observat în perioada de când avem deschisă galeria este că, în dinamica actuală a pieței de artă, contează mai puțin naționalitatea artiștilor, să spunem, și mult mai mult universul artei lor, conceptul, osatura pe care se structurează proiectele prezentate. După cum la fel de mult contează coerența galeriei care îi reprezintă – împreună, artist și galerie, formează o echipă care comunică un mesaj de la care pornește receptarea operei.

Expoziția în curs a Adei Muntean a suscitat un interes deosebit atât prin zona experimentală explorată de artistă – melanjul de materiale folosite, care a adus seria ei de lucrări la frontiera între pictură și instalație, cât și prin referirea la “Ispita de a trăi” a lui Emil Cioran, filtrată printr-o cheie extrem de personală.

Este cea de-a doua expoziție personală organizată de Estopia Art Gallery pentru artista Ada Muntean. Cum a început colaborarea?

Irina Ungureanu: Avem în spate o colaborare de trei ani, care a început printr-o expoziție colectivă, la Estopia București: “Blurred Is the New ID” era titlul expoziției, iar o foarte sugestivă lucrare a Adei a dat chiar imaginea întregii expoziții.
Punctul culminant al colaborării noastre a fost apoi expoziția ei personală, prezentată tot la Estopia București, în 2020, care la vremea respectivă cuprindea o selecție de lucrări dintr-un proiect mai amplu, “Corporealities. Uncertain Bodies“, și care de fapt avea în spate o foarte serioasă cercetare de doctorat. Ne-a interesat mult căutarea ei în zona corporalității, preocuparea pentru metamorfoză și transformarea corpului – foarte inspirată era, de altfel, chiar sintagma corporealities.

Expoziția de la București a fost un succes, a fost foarte vizitată și a suscitat mult interes, iar background-ul artistei, la întâlnirea între grafică și pictură de asemenea cred că a adus un plus de curiozitate pentru public: au fost multe întrebări legate de tehnică și de conceptul de corporealitate.

Expoziția de acum de la Estopia Lugano aș putea spune că este aproape o continuare firească a dialogului nostru – a fost foarte stimulativ pentru noi să pătrundem în noua căutare a Adei, să înțelegem preocuparea ei pentru „gândirea condamnată la luciditate” a lui Cioran, lectura atentă a volumului “Ispita de a trăi“, precum și subtilitatea interpretării unor concepte – cheie din această carte. Prin cuvintele artistei, “Mediating Illusion. The Temptation to Exist” își propune să „medieze între realitate și iluzie, material și imaterial, intelect și afect, certitudine și relativitate și nu în ultimul rând dintre realitate și proiecția ei în artă”

Care a fost cea mai mare provocare a ta ca artist/galerist în pregătirea expoziției?

Ada Muntean: Cea mai mare provocare a fost să concep proiectul special pentru locația galeriei din Lugano, să îmi imaginez lucrările într-un spațiu pe care nu îl văzusem fizic, ci doar ca plan și în fotografii. Pentru mine este esențial să știu contextul și specificul spațiului în care expun, aceste coordonate determinând modul în care concep o serie de lucrări, începând cu elaborarea conceptului din spatele lor și ajungând la forma estetică a acestora.

Irina Ungureanu: Cred că o mare provocare a fost să facem selecția lucrărilor împreună cu Ada, fiind vorba deja de un corpus consistent de opere realizate în acest proiect. Când faci o astfel de selecție, așa cum spune artista, trebuie să te situezi cu totul în spiritul spațiului în care vei expune. Este dificilă alegerea, dar, odată realizată și negociată între artist și galerist, începe aventura noii expoziții cu amenajarea propriu-zisă: acolo, lucrările aproape că se recontextualizează diferit, capătă o nouă, uneori neașteptată și surprinzătoare aură unele în dialog cu altele.

Cât de important este pentru tine să transmiți un mesaj prin arta ta?

Ada Muntean: Cred că pentru fiecare artist este foarte important ca ceea ce creează să transmită un mesaj privitorului, sau cel puțin să provoace receptorul să își pună o serie de întrebări, să chestioneze anumite moduri de percepție, să îl transpună într-o stare în care să nu „accepte” realitatea per se, ci să o analizeze poate din noi perspective, determinate de experiența rezultată din întâlnirea cu lucrarea de artă/actul artistic. Forma și substanța mesajului sunt, sau ar trebui să fie, din punctul meu de vedere, atent construite de artist și sunt determinate de profunzimea, maturitatea și experiența pe care artistul le dobândește în timp.

Care au fost etapele procesului tău creativ, de la idee sau sursa de inspirație până la noua serie de lucrări “Mediating Illusion. The Temptation to Exist”?

Ada Muntean: Am început să mă gândesc acum doi ani la demersul de a concepe o serie de lucrări pornind de la „Ispita de a exista” de Emil Cioran, însă procesul a fost unul destul de lung, influențat nu doar de o singură sursă literară, ci de mai mulți factori, și anume toate evenimentele puternice care s-au întâmplat în jurul nostru în ultimii 2-3 ani și care m-au făcut să mă gandesc, mai mult în izolare, ce e de fapt ispita de a exista, cum o văd eu în lumina realității actuale, cât de fragilă e existența noastră, din ce se compune ea și cât de lacomi suntem în a o păstra. Lucrările s-au dezvoltat intuitiv. Urmărind acest fir roșu și experimentând în pictură și desen, inserând și alte materiale precum pielea și blana artificială, polistirenul ș.a. în compoziții mixed media, am avut ca punct de pornire o realitate imediată, dublată de senzații, impresii, proiecții extrase din existența mea subiectivă și particulară.

Când ai știut că ai terminat noua serie? Spune-ne mai multe despre întreaga experiență până când ai fost pe deplin mulțumită de rezultat.

Ada Muntean: Am lucrat aproximativ un an și jumătate pentru acest proiect, compozițiile expuse în galerie fiind o selecție dintr-un serie mai extinsă de lucrări. Sincer, nu cred că am terminat-o, e un subiect pe care l-aș aborda diferit în diverse etape ale existenței. Dacă acum în această etapă am avut o abordare figurativă în niște tehnici relativ tradiționale, într-o etapă viitoare aș putea aborda conceptul poate strict fotografic, într-o manieră departe de figurativul predictibil. Consider că seria poate fi continuată și rămâne de văzut cum anume, acest lucru fiind determinat de evoluția mea ca om și artist.

Cum ai descrie relația artist-curator?

Ada Muntean: Consider relația artist-curator o colaborare, o relație de negociere între două părți, unde fiecare parte vine cu o perspectivă și experiență proprie, menită să aducă un plus proiectului și să îl materializeze într-o formulă consistentă și relevantă.

Ai participat la numeroase expoziții și proiecte de grup în țară și în străinătate. Cum ai descrie experiența primei expoziții personale în Elveția?

Ada Muntean: Expoziția din Elveția a fost o experiență pozitivă și un deziderat pe care mi l-am propus atunci când am început colaborarea cu galeria, un solo show internațional fiind, cred, un vis pentru orice artist vizual. După o perioadă dificilă în care ne-a fost greu să călătorim, să avem evenimente cu public, acest gen de proiect pentru mine a venit ca o resetare, ca o nouă motivație în a-mi continua activitatea pe care o doresc constantă și susținută. Îmi doresc să am un “body of work” cât mai închegat și coerent, iar acest tip de proiect mă antrenează în a-mi asuma un demers consecvent.

Cu ce atitudine ar trebuie să pășim în expoziția “Mediating Illusion. The Temptation to Exist”?

Ada Muntean: Nu cred că sunt în măsură să impun un anumit tip de atitudine “corectă” sau “potrivită”, cred că pentru orice gest artistic receptorul trebuie să fie deschis și liber în a-l percepe, să-și acorde lui însuși timp, disponibilitate și sinceritate pentru a interacționa cu lucrarea de artă. O intervenție artistică, de orice natură ar fi ea, capătă viață atunci când privitorul creează un context de percepție onest, fiind deschis la dinamica care apare între el și obiectul artistic.