„Arta de a fi vie. Jurnalul unei vieți pictate” este o retrospectivă dedicată artistei Ecaterina Vrana, prezentată de Galeria Kulterra și Galeriile Rădulescu. În această expoziție se regăsesc lucrări din toate etapele creației: de la energia și ludicul anilor de început, până la fragilitatea și introspecția ultimelor pânze. Împreună, ele alcătuiesc o biografie pictată — povestea unei femei care a știut să transforme vulnerabilitatea în forță și durerea în lumină.

Există artiști care își dedică viața artei și artiști care transformă arta în viață. Ecaterina Vrana a fost dintre cei din urmă — un om care nu picta doar pentru a crea imagini, ci pentru a continua să respire. Într-o lume care cerea mereu explicații și concepte, ea răspundea cu tăcere, culoare și curaj.
Pentru Ecaterina Vrana, arta de a fi vie nu a fost o metaforă, ci o disciplină a sufletului.

Privind astăzi lucrările ei, observăm că fiecare tușă e o emoție nerostită, fiecare culoare – o formă de supraviețuire. Nu este o pictură care caută frumusețea, ci adevărul; un adevăr uneori tandru, alteori crud, dar întotdeauna omenesc. Arta ei e o confesiune fără cuvinte, un jurnal vizual al trăirii, scris în nuanțe care vorbesc acolo unde limbajul eșuează.

Ecaterina Vrana nu a pictat teme, ci stări. Figurile ei par când inocente, când ironice, iar gestul pictural este adesea amestec de copilărie și luciditate. Ea nu a urmat niciodată tendințe, ci propria logică interioară — aceea a unei femei care se caută, care iartă, care își râde de propriul destin. Umorul ei era blând, chiar și atunci când pictura vorbea despre suferință.

Arta Ecaterinei Vrana este profund contemporană tocmai pentru că e atemporală. Nu se sprijină pe context sau teorie, ci pe sinceritate. Într-o perioadă în care totul pare construit, ea ne amintește că autenticitatea nu se poate mima. Ceea ce rămâne din opera ei nu e doar frumusețea, ci și vulnerabilitatea curajoasă a unei femei care nu a încetat niciodată să fie vie — chiar și atunci când viața o rănea.

Această expoziție este o celebrare, dar și o restituire. „Arta de a fi vie. Jurnalul unei vieți pictate” este o invitație la intimitate și la reflecție: o călătorie prin lumină, culoare și tăcere, în care pictura devine un act de supraviețuire emoțională. Pentru Ecaterina Vrana, a picta însemna a fi. Iar a fi — însemna a iubi, a lupta și a spera.

În postafață, Alexandru Rădulescu ne mărturisește: „Am cunoscut-o pe Ecaterina Vrana prin doamna Pârvutoiu, mătușa ei, o prietenă apropiată a familiei. Îți dădeai seama din primul moment că e artistă: avea o prezență inconfundabilă, o privire care te făcea curios și neliniștit în același timp.
M-a fascinat limbajul ei plastic – o combinație unică de forță, umor și melancolie. Eu, obișnuit să colecționez artiști moderni consacrați, am făcut o excepție pentru ea. Ecaterina Vrana a fost primul artist contemporan pe care l-am colecționat cu adevărat — și pe care l-am înțeles nu doar prin tablouri, ci prin omenescul lor.

În ultimii ani se simțea o tristețe în jurul ei, o fragilitate care se transforma în culoare. Picta, scria și lupta cu boala, dar nu-și arăta niciodată durerea. Avea o demnitate senină, o tăcere care spunea tot.
Lucrările expuse aici provin în mare parte din colecția mea personală, adunate de-a lungul timpului, din dorința de a păstra vie povestea ei.
Această expoziție este mai mult decât o retrospectivă — este o formă de recunoștință. Arta Ecaterinei Vrana nu este doar o amintire, ci o lecție despre fragilitate, despre feminitate și despre bucuria de a trăi, chiar și atunci când doare.”

Expoziția „Arta de a fi vie. Jurnalul unei vieți pictate” se va deschide publicului pe data de 7 noiembrie, vernisajul având loc la ora 19:00 în spațiul Galeriei Kulterra și va putea fi vizitată până pe 30 noiembrie.