Expoziția-instalație „CELLA/kamera. Alexander Brodsky la Malmaison”,curatoriată de Andreea Mihaela Chircă, este o invitație deschisă pentru a descoperi straturi ascunse ale demersului, detalii din timpul construcției acestui proiect și semnificații poate nebănuite pe care arhitectul/artistul Alexander Brodsky le-a materializat în seria de camere create la /SAC Malmaison.

“<CELLA/kamera> este o întâlnire între Alexander Brodsky și clădirea Malmaison, un schimb între idei noi, obsesii vechi ale autorului și spațiul particular al unui edificiu care a fost cândva un centru de detenție pentru cei (considerați a fi) poziționați împotriva regimului. Clădirea pune la dispoziția artistului istoria sa și fostele celule, coridoarele fără sfârșit, cadența ușilor și a ferestrelor care își găsesc drumul pe teritoriul ideatic și sunt transpuse, reîncadrate și interpretate în instalație. Se generează o succesiune de situații spațiale care impun spectatorului diferite tipuri de constrângeri și pun în criză impresia de stabilitate precară, de libertate fragilă.

Alexander Brodsky construiește la Malmaison o altă realitate spațială care încapsulează materie nouă și veche, încăperi, incinte – o celulă în celulă în Cella. „Încamerările” create, cu toată închiderea lor, au un caracter tranzitoriu, vizitatorul se găsește mereu în poziția de a căuta ceva dincolo de spațiul în care se află, de a depăși îngrădirile care îi sunt impuse, trăgând mereu cu ochiul la ceea ce este înafară dinăuntru.

Acest proiect, ca de altfel majoritatea demersurilor autorului, este un alt mod de a arăta felul în care arhitectura oferă spațiu artei.

Noțiunile și semnificațiile CELLA/kamera comprimă câteva din viziunile lui Alexander Brodsky generate de/la Malmaison: spațiul închis principal din templul roman antic care conține imaginea divinității, o cameră (întunecată), celula de închisoare, celula pustnicului sau călugărului, ceva închis, izolat și ascuns, definit de limite și de dorința de a pătrunde într-un alt spațiu, dincolo.

Alexander Brodsky este creditat ca una dintre cele mai importante figuri din peisajul arhitectural contemporan și considerat reprezentantul principal (alături de Ilya Utkin, cu care a format între 1978-1993 grupul BR:UT) al mișcării denumite „Paper Architecture” („Arhitectura de hârtie”) — un fenomen apărut în Uniunea Sovietică sub cupola căruia erau așezați arhitecții care construiau discursuri desenate critice, divergente, în afara meseriei controlate de stat. Această practică alternativă, folosită ca mod de ocolire/evitare a direcțiilor/canoanelor impuse în practica de arhitectură de către regimul totalitar, a fost pentru Alexander Brodsky un mod de a-și exprima dezacordul sub forma unei dezobediențe/dizidențe moderate, nu revoluționare, de a-și păstra autonomia creativă în Rusia sovietică a anilor 1980 și de a-și crea o identitate, o individualitate expresivă. Construcția prin desen și retragerea în desen, în mental, în imaginație, nu a însemnat întoarcerea către fantastic/ficțiune pură, Aelxander Brodsky fiind mereu atent, conștient de contextul exterior pe care l-a criticat caustic, cu umor, cu gravitate, cu ironie, prin alegorie, creându-și realități alternative.” (text curatorial)

Expoziția este deschisă până pe 30 august 2025. Program de vizitare: joi-sâmbătă în intervalul 16:00-20:00.

Proiect finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul arhitecturii.
Parteneri: Anuala de Arhitectură București 2025, Workspace Studio.